Declarația de la Galați privind conservarea sturionilor din bazinul Dunării și al Mării Negre
Obiectivul general al Conferinței de la Galați “Conservation of Danube Sturgeons – a challenge or a burden”, din 28-30 octombrie 2019 – organizat în comun de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice și Biodiversitate) cu DSTF (Task Force Dunărea Sturgeon), Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Mediului din România, ANPA (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), WSCS (World Sturgeon Conservation Society) și WWF (World Wide Fund for Nature), sub patronajul Președinției Române a SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării) și Academiei Române a fost să stabilească acțiunile necesare în vederea conservării populației de sturioni critic periclitate, din bazin al Dunării și al Mării Negre și salvarea acestora de la dispariție.
În cadrul conferinței au participat 120 de delegați din administrația pescăriei, administrația apelor și mediului, comunitatea științifică și din societatea civilă din România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia, Croația, Slovenia, Austria, Germania, Elveția, Franța, Italia, Belgia, Danemarca, Canada și Comisia Europeană astfel putem spune că a fost pentru prima dată, în istoria discuțiilor pe tema conservării sturionilor, la care au participat reprezentanții ai statelor din bazinul Dunării și al Mării Negre.
Principalul obiectiv a fost sprijinirea punerii în aplicare a Planului de Acțiune Pan European pentru Sturioni (PANEUAP, adoptat prin Convenția de la Berna și avizat în conformitate cu Directiva privind habitatele UE) în bazinul Dunării.
Conferința s-a concentrat, de asemenea, pe elaborarea de mesaje cheie pentru factorii de decizie din toate instituțiile relevante și alte organizații/instituții interesate, ca bază pentru modelarea acțiunilor viitoare și a căilor de urmat, necesare pentru salvarea sturionilor de la dispariție.
„Declarația de la Galați” pentru conservarea sturionilor din Dunăre și Marea Neagră, a fost adoptată în unanimitate de toți participanții la conferință, mesajul acesteia fiind destinat să servească drept bază pentru activitățile de conservare a sturionilor, necesare în regim de urgență în toate țările și sectoarele pe toate nivelurile relevante, așa cum se poate vedea mai jos:
Participanții la Conferința de la Galați pentru conservarea Sturionului AMINTESC că:
– știm ce să facem pentru a proteja și restabili populațiile de sturioni din bazinul Dunării și al Mării Negre și nu începem de la zero;
– Planul de Acțiune Pan European pentru Sturioni (PANEUAP) este cadrul pentru structurarea conservării sturionului la nivel național, regional și european, iar punerea în aplicare a acestuia ar trebui monitorizată și revizuită periodic;
– cu toate interdicțiile de pescuit existente, toate populațiile de sturioni din Dunăre continuă să scadă și astfel punerea în aplicare a acțiunilor PANEUAP este o urgență maximă;
– conservarea sturionilor este o provocare continuă, pe termen lung;
– mai mulți factori de decizie trebuie implicați, iar coordonările atât între țările riverane Dunării și Mării Negre cât și cele naționale pe toate sectoarele, sunt esențiale pentru succes;
– fiecare țară din Europa și membră a Convenției de la Berna ar trebui să nominalizeze o comisie de referință pentru conservarea sturionilor;
Mai mult decât atât,
SUBLINIAZĂ nevoia de a avea o monitorizare solidă și îmbunătățită a populațiilor de sturioni, așa cum este prezentat în PANEUAP. Aceasta este o condiție necesară pentru a implementa măsuri specifice în vederea salvării populațiilor de sturioni existenți;
ÎNDEAMNĂ toate autoritățile competente să recunoască importanța monitorizării solide și să furnizeze resurse suficiente pentru ca aceste activități să se poată desfășura pe termen lung;
APRECIAZĂ începerea coordonări monitorizării sturionilor și a schimbului de date la nivel multinațional; și
ÎNDEAMNĂ autoritățile competente să îmbunătățească considerabil monitorizarea sturionilor pentru asigurarea unor evaluări transfrontaliere mai precise, inclusiv crearea unui grup de lucru comun de monitorizare, care să implice toate părțile interesate;
ATESTĂ faptul că populațiile de sturioni au nevoie de protecție pentru a evita pierderile suplimentare datorate pescuitului ilegal, neraportat și nereglementat (IUU), cum ar fi braconajul și capturile accidentale, pentru a preveni extincția acestora și pentru o conservare mai eficientă ;
ACCENTUEAZĂ necesitatea prohibiției și conservarea sturionilor pe termen lung datorită atingerii maturității sexuale la vârste înaintate și implicit al ciclului de viață lung;
ATESTĂ faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare de reducere a capturilor accidentale de sturioni, din zonele de hrănire din Marea Neagră, unde aceștia își petrec o mare parte din viață;
SUBLINIAZĂ necesitatea îmbunătățirii capacităților instituționale ale autorităților competente pentru gestionarea eficientă a populațiilor de sturioni și aplicarea măsurilor care se impun pentru protecția acestora;
SUBLINIAZĂ necesitatea unui mecanism de coordonare instituțional pentru un management eficient al pescăriilor din apele interioare;
ÎNCURAJEAZĂ autoritățile să găsească soluții sustenabile pentru comunitățile de pescari;
SUBLINIAZĂ necesitatea creșterii gradului de conștientizare a consumatorilor în vederea reducerii cererii de caviar și carne ilegală, provenite de la sturioni sălbatici;
ACCENTUEAZĂ importanța comunicării pentru a crește conștientizarea în comunitățile de pescari și de asemenea implicarea activă a acestora în aplicarea măsurilor de conservare;
REAMINTEȘTE că protecția și restaurarea (acolo unde este necesar) principalelor habitate de hrănire și reproducere sunt condiții indispensabile pentru supraviețuirea populațiilor care încă trăiesc în sălbăticie și pentru ca măsurile de conservare (precum populările) să fie eficiente ;
REAMINTEȘTE, de asemenea, că protecția și restaurarea coridoarelor de migrație sunt esențiale pentru conservarea reușită a sturionilor ;
ÎNDEAMNĂ autoritățile competente să:
• UTILIZEZE toate instrumentele relevante și să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că habitatele și coridoarele de migrație existente nu vor mai suferi deteriorări, iar acolo unde se impune vor fi luate măsurile necesare pentru restaurarea acestora; și
• INTENSIFICE eforturile pentru a realiza coridoare de migrațiune peste barajul de la Porțile de Fier
• APLICE măsuri de precauție atunci când proiectările de infrastructură includ arealul sturionilor
ÎNDEAMNĂ statele riverane să consolideze zonele marine și fluviale protejate și a infrastructurii verzi pentru eficientizarea managementului habitatului sturionilor;
DECLARĂ în concordanță cu actualul status al populațiilor de sturioni din Dunăre și Marea Neagră, măsurile ex-situ sunt esențiale pentru populațiile de sturioni și reprezintă ultima șansă pentru conservarea speciilor de sturioni nativi și pentru restabilirea programelor de populare în Dunăre. În mod ideal se vor construi trei facilități ex-situ în Bazinul Dunării, pentru a evita pierderea speciilor datorită erorilor tehnice sau umane ;
SOLICITĂ un angajament clar și semnificativ al autorităților naționale și regionale pentru conservarea ex-situ a populațiilor sturionului;
RECOMANDĂ țărilor riverane să se pună de acord cu privire la locație, împărțirea costurilor, obiective, reguli și să aibă strategii comune pentru facilitățile ex-situ;
SUBLINIAZĂ necesitatea urgentă pentru susținerea conservării ex-situ atât prin instrumente financiare naționale cât și internaționale care să asigure o finanțare de bază, preferabil, pe termen lung ;
SUBLINIAZĂ necesitatea măsurilor de conservare ex-situ, să fie realizate în strânsă colaborare și prin partajarea costurilor între țările, care împart aceleași stocuri ;
SUBLINIAZĂ necesitatea de aplicare a principiilor care să asigure supraviețuirea și diversitatea genetică a sturionilor, ca obiectiv principal în unitățile de conservare ex-situ;
RECOMANDĂ faptul că facilitățile ex-situ să fie necomerciale pentru a evita dependența financiară, dar în același timp să utilizeze cât mai bine cunoștințele specifice și resursele sectorului privat;
RECOMANDĂ verificarea originilor stocurilor de sturioni din fermele comerciale în vederea stabiliri sustenabilității pentru facilitățile ex-situ ;
SUBLINIAZĂ faptul că finanțarea necesară îndeplinirii obiectivelor și existența unor structuri competente sunt o condiție necesară pentru implementarea cu succes a PANEUAP ;
ACCENTUEAZĂ faptul că monitorizarea continuă a implementării PANEUAP este vitală pentru eficientizarea măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor ;
ACCENTUEAZĂ necesitatea promovării acțiunilor de conservare a sturionilor către toate instituțiile și entitățile guvernamentale pentru eficientizarea acțiunilor de conservare ;
ÎNDEAMNĂ toate statele riverane Dunării de Jos și ale Mării Negre și autorităților cu competențe în domeniul pescăriei să coopereze pentru o mai bună coordonare a măsurilor de monitorizare, protecție și refacere a populațiilor de sturioni din Dunărea de Jos și Marea Neagră;
ÎNDEAMNĂ toate statele din raza de acțiune să consolideze sistemul de arii protejate marine și fluviale și infrastructura verde pentru o gestionare eficientă a habitatelor de sturioni;
RECOMANDĂ introducerea conservării sturionilor în strategiile macro-regionale relevante și în Black Sea Maritime Agenda;
în plus, CONSIDERĂ faptul că participarea la toate nivelurile relevante ale guvernului poate facilita accesul la instrumente de finanțare internaționale în funcție de necesitate ;
SOLICITĂ tuturor autorităților competente din statele membre ale UE să se asigure că nevoile financiare pentru punerea în aplicare a PANEUAP sunt incluse Planul Național de acțiuni prioritare aflate sub Directiva Habitate și a programelor naționale pentru finanțare Europeană ;
SOLICITĂ Comisiei Europene și autorităților competente din țările candidate la aderarea în UE și care fac parte din Parteneriatul Estic să ia considerare măsurile de conservare a sturionilor în acordurile de finanțare;
Adoptată la Galați în 29 octombrie 2019.
Traducere după ”Galati Declaration” on Sturgeon Conservation in the Danube Basin and Black Sea Basin