^{The poacher (Braconierul)
”Valoarea ridicată a sturionilor, a făcut din aceste specii țintele perfecte pentru cei care cred că îmbogățirea, prin orice metodă, aduce fericirea dar, din păcate, cad în propria capcană a iluziei. Braconajul reprezintă una din cauzele care au afectat ireversibil populațiile sălbatice de sturioni iar lăcomia omului învinge orice urmă de rațiune în detrimentul unui pescuit sustenabil (Ionescu & Crihană, 2019)”.}

Uitându-mă pe Facebook, am găsit trei amintiri din Aprilie 2018, 2019 și 2020, toate despre acțiuni împotriva braconajului sturionilor, din Dunăre sau Marea Neagră, știri cu impact emoțional ridicat. La o căutare simplă, pe internet, apar zeci de cazuri semnalate și am încercat să fac o sinteză cu cele mai importante acțiuni anti-bracobaj în care s-au identificat sturioni și/sau icre negre.

E îmbucurător faptul că autoritățile acționează iar o parte din ele chiar își fac treaba dar, din păcate exemplarele de sturioni braconate sunt o pierdere enormă pentru populațiile sălbatice și implicit, pentru biodiversitatea genetică a acestor specii. Braconajul nu face numai să încetinească refacerea populațiilor de sturioni, ci creează o concurență neloială, atât pentru pescarii comerciali corecți dar și pentru producătorii de sturioni din acvacultură.

Când o să pricepem (juridic) că braconajul este furt! Fie că vorbim de exemplare braconate din mediul natural, care aparțin statului, fie că vorbim de exemplare braconate în fermele piscicole, care aparțin persoanelor fizice, această îndeletnicire este FURT calificat!

Dar întrebarea este unde se duc braconierii…când se duc? Poate cineva (”cineva” este un cuvânt general, caracteristic unei (unor) instituții a (le) statului pe care nu am putut să o (le) identific ( să le identific) dar care poate se autosesizează) să centralizeze sau să comunice exact cum s-au finalizat dosarele penale, ce pedepse s-au aplicat, ce măsuri s-au luat, câți dintre cei prinși în flagrant erau pescari comerciali, ce pedepse administrative li s-au aplicat, dacă mai activează ca pescari comerciali, etc,, puterea exemplului reprezintă o pârghie iar acel ”cineva” ar trebui să realizeze asta.

Nu știu voi, dar eu mă simt ca atuncea când se prezintă un episod pilot dintr-un serial iar apoi, stau ca vițelul la ecranul televizorului ca să apară următorul episodul dar nu mai apare niciodată. Sau ca în bancul cu Bulișor când este lăsat acasă pentru câteva ore si ca sa nu facă prostii îi pune un disc cu povesti. La întoarcere se aud urlete înfiorătoare “DA VREAU! DA VREAU!”….. il găsesc pe săracul Bulișor cu clăbuci și spume la gura, cu părul smuls din cap si zbierând la infinit: “DA VREAU! DA VREAU!” …si discul: ” Copii ,vreți sa va spun o poveste? Copii, vreți sa va spun o poveste? Copii ,vreți sa va spun o poveste?

Imaginile cu capturile braconate sunt crâncene dar trebuie să privim adevărul, pentru că numai așa o să realizăm că e nevoie de mai multă implicare !

2020, 21 Aprilie

”Polițiștii de Frontieră de la Chilia i-au prins cu 30 kg de sturion, fără documente legale și fals în declarații”

60 de exemplare din specia Acipenser ruthenus zac pe mal, 66 de exemplare în greutate totală de 30 Kg care a însemnat o greutate medie de 454 grame/exemplar… act criminal

2019, 16 Aprilie

”Doi foşti poliţişti de frontieră, prinşi la Vlădeni de foştii colegi cu 140 de kg de caviar”

În condițiile in care o femela de sturion are, in medie, aproximativ 10% din masa corporală icre negre iar raportul dintre masculi/femele este de 50% (demonstrat științific), rezultă că pentru cantitatea aceasta de icre, au fost sacrificate 1.4 tone de femele de sturion. În condițiile in care în capturi, raportul dintre sexe este aproximativ egal, rezultă UN JAF DE APROXIMATIV 2.8 TONE DE STURIONI. In funcție de specie (nu se precizează specia) numărul exemplarelor de sturioni, pentru obținerea acestei cantități de icre este extrem de mare. În contextul în care calculăm pentru cea mai mare specie din apele noastre, care are o greutate medie de aproximativ 100 de kg, rezultă peste 25 de exemplare dar dacă sursa icrelor a fost nisetru, păstruga sau cega carnagiul e mult mai mare.

Probabil ca e vorba de o structura infracțională organizată care coordonează sau/si se ocupa de colectatarea/transportul icrelor negre provenită din BRACONAJ!

Întrebările pe care le-am pus în momentul respectiv (și au rămas fără răspuns), au fost :

• cum au putut bracona aceasta cantitate impresionantă de sturioni, fără sa fie deranjați?
• dacă există și cine protejează aceasta structura mafiotă care acționează pe Brațul Borcea?
• în condițiile în care abia ce trecuse principala perioada de migrație a sturionilor, de ce nu au acționat autoritățile competente ca să prevină jaful?

2019, 24 Decembrie

”Zeci de kg de icre negre confiscate de polițiștii de frontieră. Bărbați suspectați de braconaj”

″În data de 23 decembrie, poliţiştii de frontieră din cadrul structurilor teritoriale ale Gărzii de Coastă, sub coordonarea prim-procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârşova, au efectuat trei percheziţii domiciliare, în baza unor mandate emise de Judecătorul de Drepturi şi Libertăţi din cadrul Judecătoriei Hârşova, în locaţii de pe raza localităţilor Capidava – judeţul Constanţa şi Giurgeni – judeţul Ialomiţa, la persoane suspecte că desfăşoară activităţi de braconaj piscicol. În urma percheziţiilor efectuate, au fost descoperite şi ridicate, în vederea continuării cercetărilor, un peşte din specia morun în greutate de 90 kilograme, 91 borcane ce conţineau cantitatea totală de 40 kilograme icre negre, suma de 51.200 dolari, precum şi mai multe pachete cu ţigări de contrabandă”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Garda de Coastă. (Sursă: ProTv)

2018, 16 Aprilie

”Braconierii au dat iama în sturioni. Peste 30 kilograme de păstrugă și nisetru, reținute de polițiștii de frontieră”

”Polițiștii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Tulcea – Biroul Prevenire și Combaterea Infracționalității Transfrontaliere împreună cu scafandrii din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ, acționând în baza unei informații, au identificat în zona lacului Razelm, județul Tulcea, un cetățean român, în vârstă de 38 de ani, domiciliat pe raza județului Tulcea, care avea un sac în care s-a regăsit cantitatea de 31,7 kg de peşte, din familia sturioni, speciile păstrugă și nisetru, în stare proaspătă, pentru care persoana în cauză nu deținea documente legale” (Tl News)

2018, 26 Aprilie

„Braconaj la pui de sturion în zona Perișor-Periteașca-Gura Portiței”

”Acțiune de amploare organizata de Inspectoratul de Jandarmi Județean Tulcea si ARBDD, în zona Perişor-Periteaşca-Gura Portiței, pe linia combaterii braconajului piscicol! Jandarmii au observat 4 persoane care descărcau scrumbie dintr-o barcă pe malul apei. La verificări, oamenii legii au constatat ca pescarii de ocazie capturaseră si 42 de exemplare de pui de sturion, din specia păstruga, interzisa a fi pescuita! Cei 4 braconieri, cu vârste cuprinse intre 28 și 45 de ani, cu domiciliul în loc. Murighiol și Colina, au acum pe numele lor dosare penale!” (ARBDD)

La momentul respectiv am comentat doar într-o frază, care rămâne de actualitate, “animalelor”…..”va place sa mâncați copii ???”…..

2017, 6 Aprilie

”Polițiștii giurgiuveni au reținut doi pescari giurgiuveni despre care se presupune că au prins un sturion de peste 70 de kg; pescuitul acestei specii este interzis”

”Pe timpul acțiunii au fost depistați C. V., de 50 ani și P. P., de 40 ani, ambii din municipiul Giurgiu, pescari comerciali autorizați, care transportau cu barca patru plase de pescuit tip setcă compusă, având fiecare lungimea de aproximativ 50 metri. Continuând cercetările pe malul Canalului Cama în apropierea locului unde au fost opriți pescarii, a fost identificat un pește din specia sturion (morun) in greutate de aproximativ 70 kg, o lungime de aproximativ 2,25 metri si circumferință de aproximativ 1 metru.”(Sursă: Știri de Mâine)

2014, 16 Mai

”Patru tone de sturion şi o mie de kilometri de plase monofilament, confiscate de polițiști”

”În această dimineață sub coordonarea Poliției Române și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost declanşată o amplă acţiune în cadrul unui dosar în care sunt cercetate fapte de braconaj piscicol cu specii protejate şi evaziune fiscală, fiind de asemenea verificat şi modul de folosire a fondurilor europene. Peste 400 de poliţişti au fost angrenaţi în efectuarea a 48 de percheziţii, pe raza a 6 judeţe, respectiv Tulcea, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Galaţi şi Constanţa, precum şi a municipiului Bucureşti. Până în prezent, au fost depistate aproximativ 4 tone de sturioni, 80 kg. de icre negre, 50 kg. de icre de la alte specii de pești, 250 kg. de calcan, 90 de kg. de alte specii de peşte etc.” Poliția Română

În acest caz s-a întocmit un dosar dar care e încă în instanță dosar nr. 436/121/2016 constituirea unui grup infracțional organizat 

Și mai ne întrebăm “de ce nu mai sunt sturioni?” sau ”de ce nu s-au refăcut populațiile…”, braconajul reprezintă unul dintre răspunsuri.

Întotdeauna am susținut faptul ca “jaful din apă este comparabil cu cel din păduri, numai că în apa nu rămân cioate(urme)”. Braconajul piscicol, a fost și este un pericol pentru biodiversitatea acvatica, indiferent de specie. Cu atât mai mult, acest fenomen periclitează în mod sistematic, eforturile de refacere a populațiilor de sturioni sălbatici, din Dunăre și Marea Neagră.

Aceste activități ilegale si iresponsabile trebuie tratate cu asprime! Am studiat acest fenomen foarte complex, cu ramificații adânci în sistem și cu o structură organizată meticulos și cred că este necesară o nouă abordare pentru combaterea acestei molime. Poate decidenții își vor îndrepta atenția și asupra acestui domeniu, atât de bătut de soartă în ultimii 30 de ani.

Și în cazul braconajului repet același lucru trebuie să începem să tratăm cauzele și nu efectele

Soluții sunt, soluții se pot dezvolta dar întrebarea e se vrea cu adevărat? și apropo Unde se duc….braconierii când se duc?

*Toate drepturile rezervate

Citare: Ionescu, T. I., 2021. Unde se duc braconierii….când se duc? [Online]
Available at: https://sturgeons.eu/unde-se-duc-braconierii-cand-se-duc/

The post Unde se duc braconierii… când se duc? appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

Obiectivul general al Conferinței de la Galați “Conservation of Danube Sturgeons – a challenge or a burden”, din 28-30 octombrie 2019 – organizat în comun de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice și Biodiversitate) cu DSTF (Task Force Dunărea Sturgeon), Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Mediului din România, ANPA (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), WSCS (World Sturgeon Conservation Society) și WWF (World Wide Fund for Nature), sub patronajul Președinției Române a SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării) și Academiei Române a fost să stabilească acțiunile necesare în vederea conservării populației de sturioni critic periclitate, din bazin al Dunării și al Mării Negre și salvarea acestora de la dispariție.
În cadrul conferinței au participat 120 de delegați din administrația pescăriei, administrația apelor și mediului, comunitatea științifică și din societatea civilă din România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia, Croația, Slovenia, Austria, Germania, Elveția, Franța, Italia, Belgia, Danemarca, Canada și Comisia Europeană astfel putem spune că a fost pentru prima dată, în istoria discuțiilor pe tema conservării sturionilor, la care au participat reprezentanții ai statelor din bazinul Dunării și al Mării Negre.
Principalul obiectiv a fost sprijinirea punerii în aplicare a Planului de Acțiune Pan European pentru Sturioni (PANEUAP, adoptat prin Convenția de la Berna și avizat în conformitate cu Directiva privind habitatele UE) în bazinul Dunării.
Conferința s-a concentrat, de asemenea, pe elaborarea de mesaje cheie pentru factorii de decizie din toate instituțiile relevante și alte organizații/instituții interesate, ca bază pentru modelarea acțiunilor viitoare și a căilor de urmat, necesare pentru salvarea sturionilor de la dispariție.
„Declarația de la Galați” pentru conservarea sturionilor din Dunăre și Marea Neagră, a fost adoptată în unanimitate de toți participanții la conferință, mesajul acesteia fiind destinat să servească drept bază pentru activitățile de conservare a sturionilor, necesare în regim de urgență în toate țările și sectoarele pe toate nivelurile relevante, așa cum se poate vedea mai jos:
Participanții la Conferința de la Galați pentru conservarea Sturionului AMINTESC că:
– știm ce să facem pentru a proteja și restabili populațiile de sturioni din bazinul Dunării și al Mării Negre și nu începem de la zero;
– Planul de Acțiune Pan European pentru Sturioni (PANEUAP) este cadrul pentru structurarea conservării sturionului la nivel național, regional și european, iar punerea în aplicare a acestuia ar trebui monitorizată și revizuită periodic;
– cu toate interdicțiile de pescuit existente, toate populațiile de sturioni din Dunăre continuă să scadă și astfel punerea în aplicare a acțiunilor PANEUAP este o urgență maximă;
– conservarea sturionilor este o provocare continuă, pe termen lung;
– mai mulți factori de decizie trebuie implicați, iar coordonările atât între țările riverane Dunării și Mării Negre cât și cele naționale pe toate sectoarele, sunt esențiale pentru succes;
– fiecare țară din Europa și membră a Convenției de la Berna ar trebui să nominalizeze o comisie de referință pentru conservarea sturionilor;
Mai mult decât atât,
SUBLINIAZĂ nevoia de a avea o monitorizare solidă și îmbunătățită a populațiilor de sturioni, așa cum este prezentat în PANEUAP. Aceasta este o condiție necesară pentru a implementa măsuri specifice în vederea salvării populațiilor de sturioni existenți;
ÎNDEAMNĂ toate autoritățile competente să recunoască importanța monitorizării solide și să furnizeze resurse suficiente pentru ca aceste activități să se poată desfășura pe termen lung;
APRECIAZĂ începerea coordonări monitorizării sturionilor și a schimbului de date la nivel multinațional; și
ÎNDEAMNĂ autoritățile competente să îmbunătățească considerabil monitorizarea sturionilor pentru asigurarea unor evaluări transfrontaliere mai precise, inclusiv crearea unui grup de lucru comun de monitorizare, care să implice toate părțile interesate;
ATESTĂ faptul că populațiile de sturioni au nevoie de protecție pentru a evita pierderile suplimentare datorate pescuitului ilegal, neraportat și nereglementat (IUU), cum ar fi braconajul și capturile accidentale, pentru a preveni extincția acestora și pentru o conservare mai eficientă ;
ACCENTUEAZĂ necesitatea prohibiției și conservarea sturionilor pe termen lung datorită atingerii maturității sexuale la vârste înaintate și implicit al ciclului de viață lung;
ATESTĂ faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare de reducere a capturilor accidentale de sturioni, din zonele de hrănire din Marea Neagră, unde aceștia își petrec o mare parte din viață;
SUBLINIAZĂ necesitatea îmbunătățirii capacităților instituționale ale autorităților competente pentru gestionarea eficientă a populațiilor de sturioni și aplicarea măsurilor care se impun pentru protecția acestora;
SUBLINIAZĂ necesitatea unui mecanism de coordonare instituțional pentru un management eficient al pescăriilor din apele interioare;
ÎNCURAJEAZĂ autoritățile să găsească soluții sustenabile pentru comunitățile de pescari;
SUBLINIAZĂ necesitatea creșterii gradului de conștientizare a consumatorilor în vederea reducerii cererii de caviar și carne ilegală, provenite de la sturioni sălbatici;
ACCENTUEAZĂ importanța comunicării pentru a crește conștientizarea în comunitățile de pescari și de asemenea implicarea activă a acestora în aplicarea măsurilor de conservare;
REAMINTEȘTE că protecția și restaurarea (acolo unde este necesar) principalelor habitate de hrănire și reproducere sunt condiții indispensabile pentru supraviețuirea populațiilor care încă trăiesc în sălbăticie și pentru ca măsurile de conservare (precum populările) să fie eficiente ;
REAMINTEȘTE, de asemenea, că protecția și restaurarea coridoarelor de migrație sunt esențiale pentru conservarea reușită a sturionilor ;
ÎNDEAMNĂ autoritățile competente să:
• UTILIZEZE toate instrumentele relevante și să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că habitatele și coridoarele de migrație existente nu vor mai suferi deteriorări, iar acolo unde se impune vor fi luate măsurile necesare pentru restaurarea acestora; și
• INTENSIFICE eforturile pentru a realiza coridoare de migrațiune peste barajul de la Porțile de Fier
• APLICE măsuri de precauție atunci când proiectările de infrastructură includ arealul sturionilor
ÎNDEAMNĂ statele riverane să consolideze zonele marine și fluviale protejate și a infrastructurii verzi pentru eficientizarea managementului habitatului sturionilor;
DECLARĂ în concordanță cu actualul status al populațiilor de sturioni din Dunăre și Marea Neagră, măsurile ex-situ sunt esențiale pentru populațiile de sturioni și reprezintă ultima șansă pentru conservarea speciilor de sturioni nativi și pentru restabilirea programelor de populare în Dunăre. În mod ideal se vor construi trei facilități ex-situ în Bazinul Dunării, pentru a evita pierderea speciilor datorită erorilor tehnice sau umane ;
SOLICITĂ un angajament clar și semnificativ al autorităților naționale și regionale pentru conservarea ex-situ a populațiilor sturionului;
RECOMANDĂ țărilor riverane să se pună de acord cu privire la locație, împărțirea costurilor, obiective, reguli și să aibă strategii comune pentru facilitățile ex-situ;
SUBLINIAZĂ necesitatea urgentă pentru susținerea conservării ex-situ atât prin instrumente financiare naționale cât și internaționale care să asigure o finanțare de bază, preferabil, pe termen lung ;
SUBLINIAZĂ necesitatea măsurilor de conservare ex-situ, să fie realizate în strânsă colaborare și prin partajarea costurilor între țările, care împart aceleași stocuri ;
SUBLINIAZĂ necesitatea de aplicare a principiilor care să asigure supraviețuirea și diversitatea genetică a sturionilor, ca obiectiv principal în unitățile de conservare ex-situ;
RECOMANDĂ faptul că facilitățile ex-situ să fie necomerciale pentru a evita dependența financiară, dar în același timp să utilizeze cât mai bine cunoștințele specifice și resursele sectorului privat;
RECOMANDĂ verificarea originilor stocurilor de sturioni din fermele comerciale în vederea stabiliri sustenabilității pentru facilitățile ex-situ ;
SUBLINIAZĂ faptul că finanțarea necesară îndeplinirii obiectivelor și existența unor structuri competente sunt o condiție necesară pentru implementarea cu succes a PANEUAP ;
ACCENTUEAZĂ faptul că monitorizarea continuă a implementării PANEUAP este vitală pentru eficientizarea măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor ;
ACCENTUEAZĂ necesitatea promovării acțiunilor de conservare a sturionilor către toate instituțiile și entitățile guvernamentale pentru eficientizarea acțiunilor de conservare ;
ÎNDEAMNĂ toate statele riverane Dunării de Jos și ale Mării Negre și autorităților cu competențe în domeniul pescăriei să coopereze pentru o mai bună coordonare a măsurilor de monitorizare, protecție și refacere a populațiilor de sturioni din Dunărea de Jos și Marea Neagră;
ÎNDEAMNĂ toate statele din raza de acțiune să consolideze sistemul de arii protejate marine și fluviale și infrastructura verde pentru o gestionare eficientă a habitatelor de sturioni;
RECOMANDĂ introducerea conservării sturionilor în strategiile macro-regionale relevante și în Black Sea Maritime Agenda;
în plus, CONSIDERĂ faptul că participarea la toate nivelurile relevante ale guvernului poate facilita accesul la instrumente de finanțare internaționale în funcție de necesitate ;
SOLICITĂ tuturor autorităților competente din statele membre ale UE să se asigure că nevoile financiare pentru punerea în aplicare a PANEUAP sunt incluse Planul Național de acțiuni prioritare aflate sub Directiva Habitate și a programelor naționale pentru finanțare Europeană ;
SOLICITĂ Comisiei Europene și autorităților competente din țările candidate la aderarea în UE și care fac parte din Parteneriatul Estic să ia considerare măsurile de conservare a sturionilor în acordurile de finanțare;
Adoptată la Galați în 29 octombrie 2019.

^{Traducere după ”Galati Declaration” on Sturgeon Conservation in the Danube Basin and Black Sea Basin}

The post Declarația de la Galați privind conservarea sturionilor din bazinul Dunării și al Mării Negre appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

Conform modelului descris în lucrarea științifică ”Effects of Climate Change on the Hydrological Cycle in Central and Eastern Europe”, în  Europa Centrală și de Est, se estimează că temperatura medie va crește cu 1 până la 3 ° C în următoarele decenii și cu până la 5^o C până la sfârșitul secolului. Unul dintre modelele generale face referire la faptul că această creștere a temperaturilor o să ducă la o intensificare a circuitului apei iar capacitatea de reținere a umidității aerului va crește cu aproximativ 7%, la o creștere a temperaturii aerului cu 1 ° C. Drept urmare, încălzirea climatică va duce la o creștere „evaporării potențiale” și  în general la modificări ale modelelor de precipitații (Figura 1)

Anul 2020 va fi dificil din multe puncte de vedere iar un aspect important îl reprezintă nivelul precipitațiilor care a atins un record negativ în ultimele 6 luni și mai ales în luna Aprilie. Această lună a fost declarată, de către ANM, cea mai secetoasă lună din istoria măsurătorilor meteorologice, cu o cantitate medie de numai 11,1 l/m² . Conform datelor agenției precipitațiile căzute în intervalul 1 septembrie 2019 – 29 aprilie 2020 însumează 246,7 l/m², fiind al treilea interval cel mai secetos din istoria măsurătorilor meteorologice, după anii 1973-1974, cu numai 210.4 l/m², și 1982-1983, cu 226,3 l/m² (Cruceru, 2020)

Cel mai facil indicator al unui an secetos, așa cum este prezentat și în Fig. 1, este reprezentat de apele de suprafață, ca rezultat direct al cantităților de precipitații într-o perioadă de timp. Cu un bazin hidrografic de 801463 km² (Fig. 2), reprezentând cca. 10% din suprafața Europei și casa a aprox. 83 de oameni (ICPDR, 2009), Dunărea reprezintă indicatorulprincipal al tendințelor hidrologice regionale. (Figura 2)

Cu o lungime de 2860 km de la izvoarele, Munții Pădurea Neagră Germania, până la vărsarea în Marea Neagră, cu un debit mediu multianual de aproximativ 6500 m³ /s (Stănculescu, 1967) și o temperatură medie multianuală  care variază între 8⁰C în sectorul superior până la 12 ⁰C în sectorul inferior, Dunărea este al doilea fluviu ca mărime din Europa, după Volga.  Fluviul formează granița de sud a României pe o distanță de 842 km iar pe o distanță de 236 km curge numai pe teritoriul României. Cursul Inferior sau Dunărea de Jos, se întinde de la Baziaș (km 1072) până la Ceatal Izmail (km 79.6), cea ce reprezintă 38% din lungimea totală a fluviului (Figură 3).

Delta Dunării se întinde de la Ceatal Izmail (km 79.6) până la Marea Neagră, pe o lungime de 70-80 km în funcție de braț. Bazinul hidrografic este format din râuri mici, cum ar fi Ialpug, Catlapug, Vhitai. Telița, Taița și Slava, care izvorăsc din partea de sud a podișului Bugeacului sau din partea de est a Podișului Dobrogei. Suprafața Deltei Dunării variază în funcție de autor, ICPDR consemnează 6700 km², Bondar 5800 km² iar Stănculescu 5640 km², cert este că este a doua deltă din Europa, după cea a fluviului Volga. Dunărea se varsă în Marea Neagră prin trei brațe, Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe, primul preluând aproximativ 62.4% din volumul total al Dunării, volumul rămas împărțindu-se aproape egal între celelalte două brațe. (Stănculescu, 1967; ICPDR, 2009; Bondar & Iordache, 2016).

Temperatura apei este destul de variabilă, în lunile de iarnă, Decembrie, Ianuarie se înregistrează temperaturi minimede aproximativ 0⁰C iar maxima se înregistrează în lunile Iulie-August, când valorile medii lunare depășesc 20⁰C. Valorile medii multianuale ale temperaturii apei variază între 8⁰C, în sectorul Superior și 12⁰C în sectorul Inferior al Dunării (Bondar & Iordache, 2016). Debitul fluviului are fluctuații mari între luni cât și între ani, media valorilor multianuale pe o perioadă de 70 de ani (1941-2010), înregistrate la stația hidrometrică Tulcea, a avut o valoare minimă de 2366 m³/s, maximă 8400 m³/s și medie de 5021 m³/s. Debitul mediu multianual la stația hidrometrică de măsurare de la Ceatal Izmail (zona în care Dunărea are volum maxim), pe o perioadă de 172 de ani, a fost de 6346 m³. Lunile cu un debit maxim sunt Aprilie și Mai iar Septembrie și Octombrie sunt considerate lunile cu debitul cel mai mic din an ( Figură 4). (Stănculescu, 1967; Stănculescu, 1963; Bondar & Iordache, 2016).

În acest context, am analizat nivelul și implicit debitul multianual al Dunării, pentru luna Aprilie,  cu scopul de a face o analiză comparativă asupra indicatorilor hidrologici din anul 2020. Pentru a putea evidenția aceste aspecte, am identificat 5 stații de măsurare relevante pentru această analiză: Baziaș (km 1072), Orșova( km 954), Gruia ( km 851), Galați (km 150)  respectiv  Tulcea ( km 71) Figură 5

În data de 13 Mai 2020 la stația hidrometrică Galați, Dunăre la km 150, – înregistrat un nivel de numai 125 cm (AFDJ, 2020), o valoare caracteristică lunilor de vară. Comparând valorile din aceiași zi din ultimii 6 ani, se poate observa că nivelul a oscilat între 345 și 398 cm și a avut o medie de 373 cm. E cât se poate de evident faptul că în acest an, nivelul Dunării este de aproape trei ori mai mic, decât într-un an cu valori hidrologice normale (Figură 6).

În contextul în care această perioadă se caracteriza prin debite mari ale Dunării, anul acesta ”suferința Dunării” este vizibilă fără să fi specialist. La confluența Siretului cu Dunărea, a reapărut o insulă care este vizibilă numai la un nivel mic al Dunării, cu preponderență în lunile de vară dar anul acesta e pentru prima dată când se poate observa și în această perioadă (Figură 7).

Dacă extindem analiza pe o perioadă mai mare de timp, se poate observa faptul că condițiile hidrologice de anul acesta sunt, pe bună dreptate, caracterizate ca fiind minime istorice. La stația hidrometrică de la Tulcea Dunăre -km 71, în ultimii 20 de ani, nu s-au înregistrat valori atât de scăzute în luna Aprilie . Media multianuală a nivelului Dunării (2000-2020) în luna Aprilie, la Tulcea,  a fost de 282 de cm. Comparând cu nivelul mediu din luna Aprilie de anul acesta, de numai 101 cm și un de 70 cm, se poate spune că în Aprilie 2020 s-au înregistrat minime istorice (Figură 8)

Corelând și analizând debitele multianuale, aferente lunii Aprilie la Tulcea, se poate concluziona faptul că aportul de apă dulce în Marea Neagră, numai pe Brațul Sulina și Sf. Gheorghe,  a fost mai mic cu aprox. 8 milioane m³ în fiecare oră, comparativ cu anii trecuți. Dacă în perioada 2000-2020, în luna Aprilie, debitul mediu a fost de  4472 m³/s în Aprilie în acest an, debitul mediu a fost de numai 2110 m³/s (Figură 9).

În luna Aprilie, din 1940 până în prezent, numai în două perioade Dunărea a avut un debit mai mic, în anul 1974 respectiv în 1990 (Bondar & Iordache, 2016).

Analizând datele provenite de la stațiile hidrometrice din amonte și aval de Porțile de Fier I și II, cele mai mari construcții hidrotehnice de pe cursul Dunării, se poate observa că trendul nivelului din luna Aprilie este în concordanță cu datele de la Tulcea. La intrarea Dunării  pe teritoriul României,  la stația hidrometrică Baziaș (km 1072), variațiile multianuale (2015-2020) ale nivelului nu sunt atât de pronunțate, în comparație cu stațiile de măsurare din aval (Gruia și Tulcea) dar Aprilie 2020 este anul cu cea mai mic nivel din ultimii ani. Variațiile mici dintre ani, se pot explica și prin faptul că măsurătorile efectuate la această stație hidrometrică sunt influențate de acumularea format în amonte de PF1. În aval de PF2, la stațiile Gruia km 851 și Tulcea km 71, variațiile multianuale ale nivelurilor medii, pentru luna Aprilie, sunt mult mai pronunțate iar o explicație o poate reprezenta influența antropică asupra debitului datorită deversărilor controlate de la PF1 și PF2. Această influență se poate observa la stația hidrometrică de la Orșova km 954, amplasată în lacul de acumulare la 2 km amonte de barajul PF1. Trendul negativ al nivelului Dunării, anul acesta, este cert dar interesant este faptul că la Orșova media nivelului Dunării în luna Aprilie de anul acesta este mai mare, comparativ cu anii trecuți.  Acest fapt se poate explica printr-o intervenție antropică, probabil pe temeiuri economice, de a menține un anumit nivel în lacurile de acumulare PFI și II (Figură 10).

Precipitațiile și implicit debitele apelor de suprafață, în prima parte a anului 2020, au atins un minime istoric iar această situație dramatică afectează ecosistemele și biodiversitatea, atât cea acvatică cât și terestră.

Fauna acvatică din Dunăre va fi una dintre cele mai afectate categorii iar Acipenseridele migratoare din Dunăre vor fi printre primele specii influențate de această situație, în contextul în care lunile Aprilie- MAi reprezintă principala perioadă de migrație și reproducere (Antipa, 1909; Leonte, 1956; Bănărescu, 1964). Zonele optime de reproducere ale sturionilor, anul acesta, din cauza acestui nivel minim al Dunării, nu mai întrunesc parametrii optimi care să faciliteze reproducerea, eclozarea și pre-dezvoltarea puilor de sturioni iar unele din aceste zone sunt pe uscat la acest nivel al Dunării (Kynard, et al., 2002). Rolul debitului Dunării în ciclul de viață al sturionilor este vital, acesta fiind unul din parametrii fizico-chimici care facilitează migrația și reproducerea. Analizând datele provenite din monitorizarea puilor de sturioni, prin pescuit științific, am putut concluziona faptul că în anii în care, în luna Aprilie, Dunărea a avut un debit normal au coincis cu o abundență crescută puilor sălbatici de sturioni în Dunăre, în concluzie un an prielnic pentru reproducerea sturionilor. Luând studiu de caz anul 2018, în care condițiile hidrologice au fost normale (Figură 10), și abundența puilor sălbatici de sturioni a fost crescută. Datele științifice, obținute în cadrul campaniei de monitorizare a puilor de sturioni sălbatici (YOY -Young of the Year) în zona Galați, demonstrează faptul că 2018 a fost un an forte bun pentru reproducerea sturionilor. Primul exemplar a fost un pui de morun (H huso), cu greutatea de 5 grame, vârstă de 1-2 luni, capturat în data de 25.05.2018 (Figură 11). În anul 2019 am aplicat aceiași metodologie (unelte de pescuit, zonă, perioadă) dar rezultatul nu a fost cel scontat, până la sfârșitul luni Iunie nu am capturat nici un pui sălbatic iar unul dintre elementele diferite, față de anul 2018 a fost debitul Dunării, din luna Aprilie și Mai.  

Păstrarea trendului hidrologic negativ va afecta și reproducerea celorlalte specii, în principal al Ciprinidelor. Specificitatea acestora este faptul că se reproduc în zone cu apă mică, cu vegetație abundentă și ferite de curent puternic, în concluzie cele mai optime zone, dacă ne referim la Dunăre, sunt zonele inundabile. În perioada comunistă s-au îndiguit și desecat peste 90% din aceste terenuri inundabile, cu o valoare inestimabilă pentru fauna sălbatică și au fost transformate în terenuri agricole, în mare parte care au devenit neproductive (Figură 12). Puținele zone inundabile rămase în lunca Dunării, care se regenerau în perioada de primăvară cu ajutorul apelor Dunării, anul acesta vor rămâne pe uscat . Toate speciile de pești din Dunăre, care găsesc în aceste zone condiții optime de reproducere, vor fi afectate iar în viitorii ani se va sesiza reproducerea deficitară de anul acesta.

Fie că vorbim de o schimbare climatică, de debite scăzute ale apelor de suprafață, de precipitații deficitare sau de factori antropici care influențează curgerea naturală a Dunării, impactul asupra biodiversității va fi major și probabil o mare parte din specii vor fi afectate direct sau indirect prin legătură trofică iar în vârful lanțului trofic este omul.

Natura înseamnă viață iar viața fără apă nu există, acest element atât de vital pentru supraviețuirea speciilor. În momentele când această resursă devine deficitară, începem să realizăm importanța și rolul indispensabil a moleculei cu doi atomi de hidrogen și unul de oxigen. Dacă nivelul redus de precipitații și implicit  debitul scăzut al Dunării de anul acesta, nu ne afectează direct, nefiind pentru om o condiție de viață sau reproducere ca de exemplu în în cazul peștilor, animalelor sau plantelor sălbatice, indirect o să resimțim acest impact puternic. De la hrană la producția de energie, alimentarea cu apă, irigații și transport fluvial vor fi afectate și o să realizăm că apa înseamnă viață inclusiv pentru om. Trebuie să ne îngrijim de toate aceste resurse, pentru că nu sunt inepuizabile iar ele reprezintă viitorul generațiile următoare.

Tudor Ionescu, Apa înseamnă viață, www.sturgeons.eu, 2020

”Generation” – Centuries of Danube Sturgeon F.D. Chrihană

Referințe

The post Apa înseamnă VIAȚĂ appeared first on Aquatic Biodiversity Center.