The overall objective of the Galati Conference on Conservation of Sturgeons (GSC19), Conservation of Danube Sturgeons – a challenge or a burden?”, on 28-30 October 2019 – jointly organised by “Dunarea de Jos” University of Galati (Research and Development Center for Sturgeon, Aquatic Habitats and Biodiversity) with DSTF (Danube Sturgeon Task Force), Romanian Ministry of Water and Forests, Romanian Ministry of Environment, NAFA (Romanian National Agency for Fisheries and Aquaculture), WSCS (World Sturgeon Conservation Society) and WWF (World Wide Fund for Nature), under the patronage of the Romanian Presidency of the EUSDR (EU Strategy for the Danube Region) and the Romanian Academy was to address actions needed to conserve the critically endangered population of sturgeons in the entire Danube Basin, the Danube Delta and the Black Sea.
The Conference was attended by 120 delegates from fisheries, water and environmental administrations, the scientific community and civil society in Romania, Bulgaria, Serbia, Hungary, Moldova, Ukraine, Georgia, Turkey, Croatia, Slovenia, Austria, Germany, Switzerland, France, Italy, Belgium, Denmark, Canada and the European Commission.

It was the first ever joint discussion of sturgeon conservation issues between representatives from the Danube Basin and the Black Sea countries.
The key objective was to support the concrete implementation of the Pan European Action Plan for Sturgeons (PANEUAP, adopted by the Bern Convention and endorsed under the EU Habitats Directive) in the Danube Basin.
The Conference also focused on the elaboration of key messages to decision makers in all relevant institutions and other stakeholders as a basis for shaping future actions and the way forward to save sturgeons from extinction.
The declaration below was adopted unanimously by all conference participants.

Its messages are intended to serve as a basis for urgently required follow-up sturgeon conservation activities across countries and sectors on all relevant levels:
The participants in the Galati Conference on Sturgeon Conservation RECALL that
• we know what to do to protect and restore sturgeon populations in the Danube and Black Sea basins and that we are not starting from scratch;
• the Pan European Action Plan (PANEUAP) is the framework for structuring sturgeon conservation at the national, regional and European levels and its implementation should be monitored and regularly reviewed;
• despite existing fishing bans all Danube sturgeon populations continue to decline and thus implementation of the actions of the PANEUAP is of the utmost urgency;
• conservation of sturgeons is an ongoing, long-term challenge;
• many players need to be involved and both basin-wide and national coordination across sectors is key to success;
• a focal point for sturgeon conservation should be nominated by each country to the EU and to the Bern Convention.

They furthermore
EMPHASISE the need to have a sound and improved monitoring of sturgeon populations in place as outlined in the PANEUAP. This is a prerequisite for taking targeted action to save the surviving sturgeon populations;
URGE all competent authorities to acknowledge the importance of sound monitoring and to provide sufficient resources for these activities on a long-term basis;
APPRECIATE that the coordination of monitoring across borders and the sharing of data have started; and
URGE the competent authorities to enhance the monitoring considerably to ensure more accurate cross-border assessments of sturgeon populations, including the establishment of a joint monitoring working group involving also stakeholders;
REAFFIRM that populations need protection from further losses of illegal, unreported and unregulated (IUU) fishing, such as poaching, and from by-catch, to prevent their extinction and for effective conservation;
UNDERLINE that effective fishing bans and conservation efforts have to be long-term due to late maturity of sturgeons and resulting long lifecycles);
REAFFIRM that action is needed to protect sturgeons from being caught as by-catch in their feeding areas in the Black Sea where they spend most of their lifecycle;
EMPHASISE the need to improve institutional capacities of authorities competent for management of sturgeon populations and enforcement of measures ;
EMPHASISE the need for an institutional coordination mechanism for management of inland fisheries;
ENCOURAGE authorities to find sustainable solutions for fishing communities;
EMPHASISE the need to raise consumer awareness and reduce demand for illegal caviar and meat from wild sturgeon ;
UNDERLINE the importance to communicate with and raise awareness in fishing communities and engage them actively in conservation measures;
RECALL that protection and restoration (where necessary) of key habitats for feeding and spawning are prerequisites for the survival of populations still living in the wild and for conservation measures (such as for supportive releases) to be effective;
RECALL also that protection and restoration (where necessary) of migration corridors are key to successful conservation;
URGE all competent authorities
– to DEPLOY all relevant instruments and to take all appropriate measures to ensure that no deterioration of the still remaining habitats and migration corridors take place and that, were necessary, restoration efforts are undertaken; and
– to ENHANCE ongoing efforts to overcome the barriers to migration of fish across the barriers at the Iron Gate.
– to APPLY the precautionary approach when designing infrastructure projects in the sturgeon range
URGE all range states to strengthen the marine and riverine protected areas system and green infrastructure towards effective management of sturgeon habitats;

AFFIRM that with the current status of Danube sturgeon populations, ex-situ measures are essential for their survival given that these represent the last chance to conserve autochthonous sturgeon species for re-establishment programmes in the Danube. Ideally three ex-situ facilities should be established in the Danube Basin to avoid the loss of a species though technical or human error;
REQUEST a clear and significant commitment to ex-situ conservation by national and regional bodies for sturgeon conservation;
RECOMMEND that range countries agree upon sites, cost split, targets, guidelines and exit strategies for joint ex situ facilities;
EMPHASISE that support for ex-situ conservation from both national and international funding instruments is urgently needed, preferably as long-term core funding;
EMPHASISE that ex-situ measures should be carried out in close collaboration and by sharing costs between the countries sharing the same stocks ;
EMPHASISE that criteria for rearing of sturgeons in ex-situ facilities must apply the principles to ensure fitness for survival and the genetic diversity as the primary targets;
RECOMMEND that ex-situ facilities should mainly be non-commercial to avoid financial dependency but nevertheless making the best use of know-how and resources of the private sector;
RECOMMEND verifying the suitability of sturgeons of Danube origin in commercial farms for ex-situ measures ;
EMPHASISE that target-oriented funding and reliable competent structures are a prerequisite for successful implementation of the PANEUAP;
STRESS that continuous monitoring of the implementation of the PANEUAP is vital for the effectiveness of measures and reaching its objectives;
UNDERLINE that promotion of sturgeon conservation across all relevant entities of government is a prerequisite for effective action ;
URGE all the Lower Danube and Black Sea States and the relevant competent fisheries authorities to cooperate and coordinate measures to monitor, protect and restore the sturgeon populations in the Lower Danube and the Black Sea;
RECOMMEND anchoring sturgeon conservation in relevant macro regional strategies and the Black Sea Maritime Agenda;
furthermore CONSIDER that the participation across all relevant levels of government may facilitate access to international funding instruments where such funding is necessary ;
CALL on competent authorities of EU Members States to ensure that the financial needs for the implementation of PANEUAP are included in the national Prioritized Action Frameworks under the Habitats Directive and the national programming of EU funds ;
CALL on the European Commission and the competent authorities of EU candidate and Eastern Partnership countries to consider sturgeon conservation measures in their agreements about funding.
Adopted in Galati on 29 October 2019

• Facebook
• Twitter
• Instagram
• WordPress
• LinkedIn
• YouTube
• 500px

The post Galati Declaration on Sturgeon Conservation in the Danube Basin and the Black Sea appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

S-au pus pe treabă în Parlament, pe treaba mare, pentru că dacă în anul ”două zeci două zeci” , forul legislativ al  României, nu dă doi bani pe natură, habitate, specii, este o problemă. Importante sunt interesele de grup și financiare și de aici e doar un pas până să propui un proiect de lege, care va distruge definitiv râurile și habitatele, va afecta speciile și într-un final pe noi, oamenii. Dar ce contează toate acestea, dacă câțiva ”băieți deștepți” fac ”câțiva” bănuți de buzunar, peste cadavrele tuturor acestor specii.

În 2018, o deputată PSD, Elvira Șarapatin , cu susținerea mai multor colegi (PSD, UDMR ALDE, ProRomânia), propune un proiect de lege pentru completarea articolului 5 din Legea nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică și așa se naște Legea Șarapatin.

Probabil că pentru peste 99% din populație, această propunere sună abstract și nici prin cele mai negre colțuri ale minții nu te poți gândi care e scopul și îți imaginezi că e doar o banalitate prin care să își justifice leafa de super-oameni aflați în slujba dreptății și a populației (!sâc).  Motivele care au determinat-o pe această doamnă, să propună această modificare au fost ”ca lucrările care se declară de interes național sau de interes local să se încadreze la lucrări de interes public major, întrucât acestea sunt indispensabile în cadrul politicilor fundamentale ale țării în domeniul asigurării infrastructurii locale și naționale”. Sună pompos, pentru mine, o chestie generală care mă duce cu gândul la toate interesele generale dar numai la hidrocentrale nu.

Urmărind procesul legislativ, pe site-ul Camerei Deputaților, am fost curios să văd punctul de vedere al  guvernului din 2019, de aceeași culoare cu doamna Deputat…da…..da.. Guvernul Dăncilă și surpriză ”Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată”. Interesante (mai sunt oameni care mai și gândesc, uitați prin diferite ministere) sunt motivele acestui punct de vedere negativ : ”sintagma interes public major este neclară”; ”sintagma ar fi trebuit urmată de prezentarea unei definiții”; ”Expunerea de motive este extrem de sumară, creează vicii de neconstituționalitate, menționăm că inițiativa legislativă nu asigură compatibilizarea legislației naționale cu prevederile Directivei 92/43/CCE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică”.

Dar credeți că a contat pentru inițiatori faptul că ”guvernul lor” a desființat din temelii toată această mascaradă și a demonstrat că  afară e vopsit gardul și înăuntru leopardul?…..categoric, nu. În 2019 Senatul României, prelungește tacit termenul de aprobare iar în 6.05.2019 se aprobă acest amendament de către Senat și se îndreaptă vertiginos spre Deputați (îmi și imaginez cum își frecau unii mâinile de bucurie prin colțurile obscure ale Parlamentului).

Multe avize , rapoarte etc. crează un hățiș procedural și, citind, chiar am început să îi compătimesc cât de mult muncesc oamenii ăștia pentru noi, pentru România, cât se sacrifică pentru binele ”populimii”. Nu am avut răbdare să le citesc pe toate dar ajungem și la sfârșitul anului 2019, când pleacă guvernul ”două zeci două zeci” și se instalează Orban, dar degeaba Parlamentul rămâne populat cu aceleași ”genii mioritice”.

Interesant este al doilea punct de vedere al Guvernului, de data aceasta Orban, în documentul nr.83/DPSG/29.01.2020,  folosește o expresie interesantă ”nu susține Legea în forma prezentată”, adică nu are nimic de obiectat cu fondul propunerii otăvite?

După un ping-pong de 2 ani, CD-SN-CD-PA-SN-CD-PA-CCR (cine are curiozități se poate informa de aici, practic Art. 5 din LEGEA nr.33 din 27 mai 1994 ”Utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes național sau de interes local.”  se completează cu alineatul 2 ” Lucrările care se declară de interes național și traversează localități, drumuri județene, orășenești și comunale și asigură legăturile cu municipii, orașe și comune, fiind necesare pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale, lucrările privind producția și distribuția de energie electrică și termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, reprezintă lucrări de interes public major.” Această formă a fost retrimisă de Președinte către Senat, apoi către Cameră iar în forma finală nu s-a schimbat cu nimic, a fost adoptată iar președintele a transmis-o către CCR.

CD-Camera Deputaților, SN-Senat, PA-Președenței, CCR-Curtea Constituțională a României

Bag de seamă că indiferent de propunere, avize negative, păreri ale societății civile, ale Președinției etc., contează cine o are mai mare în Parlament, pardon care sunt mai mulți și ce interese sunt în spatele scenei. În data de 24 iunie 2020, președintele Camerei, celebrul Iordache, care este și Președinte  al AGVPS, a concluzionat ”Rezultatul votului: 178 de voturi pentru, 111 voturi împotrivă, 4 abţineri. A fost adoptat”

Ca să fie comedia completă zilele trecute, CCR a judecat și a zis că e OK ”Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea art.5 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, obiecție formulată de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal și Uniunii Salvați România; În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea art.5 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Președintelui României.”

Am impresia că noi, oile, rămânem în aceeași mocirlă din bătătură iar ciobanii și lupii se schimbă din 4 în 4 ani, care o au mai mare (a se citi care sunt mai mulți) sunt lupii iar care o au mai mică sunt ciobani iar ”oile” sunt mâncate și de lupi și de ciobani.

Am încercat să expun, cât m-am priceput eu, hățișul legislativ dar să privim cu atenție ce înseamnă promulgarea acestei Legi defecte. Efectele pe termen lung vor fi dezastroase pentru habitatele acvatice și terestre, prin dezvoltarea acestor amenajări hidroenergetice.

Conceptul de energie verde, al acestor construcții hidrotehnice, puternic promovat în secolul XX, a fost spulberat de studiile recente. Impactul pe termen scurt, mediu și lung asupra ecosistemelor este devastator și mai grav, ireversibil. Probabil că la mijlocul secolului XX, era o modă construcția de hidrocentrale dar asta, în contextul în care era cea mai nouă și nepoluantă metodă de producere de energie.

Dar în 2020, când tehnologii noi de producere a energiei au fost dezvoltate la scară largă (solară, eoliană, a valurilor etc.), când s-a demonstrat clar problemelor cauzate de hidrocentrale, România se întoarce un secol în urmă și se afundă în prostie, aducând construcția hidrocentralelor la nivel de interes public major…..PENTRU CINE DOMNILOR? cu siguranță nu pentru ”OI”, NU pentru PEȘTI, NU pentru Păsări, NU pentru HABITATE nu pentru RÂURI.  

Să luăm un caz concret, Defileul Jiului, tranșat de justiție în favoarea naturii dar care, bineînțeles cu ajutorul acestei Legi, devine de interes major și realizabil ”Decizia definitivă a Curții de Apel București a fost destul de clară. Proiectul de secare a Jiului nu poate continua decât cu condiția excluderii impactului asupra sitului Natura 2000 Defileul Jiului, fapt imposibil, din moment ce toate studiile existente relevă impactul devastator. Oricâte studii false și-ar plăti Hidroelectrica, oricât ar suporta hârtia, se poate forța până la a susține că impactul reprezintă un subiect controversat. Dar este imposibilă excluderea impactului.”

DOMNILOR uitați-vă la țările dezvoltate, plecați capetele, care vă bubuie de inteligență și aruncați o privire la ”amărâții” ăia de specialiști din Vest. De ce credeți că au început să dărâme barajele…?

Dacă aveți răbdarea să citiți pe site-ul https://damremoval.eu, veți putea găsii studii și exemple concrete despre impactul barajelor asupra naturii, asupra apei, asupra vieții ”The overall ambition of Dam Removal Europe is to restore rivers in Europe that have high natural or cultural importance. Currently, there are many of these rivers in Europe that are fragmented by obsolete dams and weirs. By removing these barriers, we can once again have healthy free-flowing rivers full of fishes for all to benefit”

Pe același site sunt 37 de exemple din Europa, țări care au demarat campanii concrete de renaturare și s-au apucat de treabă.

Ce proști nu?, să le dărâme când noi le construim…nu? Nu, nu sunt proști, și-au dat seama de greșeală iar acuma încearcă să o refacă iar noi, din prostie și interes, reinventăm barajul și pentru câțiva poli, de argint, îngropăm natura.

Barajele, pe lângă faptul că influențează curgerea naturală a unui râu, favorizează retenția sedimentelor în lacul de acumulare format, modifică hidromorfologia râului și accentuează eroziunea. Barajele întrerup continuitatea râurilor și a habitatelor, influențând direct deplasarea speciilor acvatice aval-amonte. Printre speciile de pești care au avut cel mai tare de suferit au fost sturionii anadromi, care, prin biologia lor, au fost direct afectați de aceste construcții hidrotehnice, prin simplul fapt că le-a întrerupt rutele de migrație.(T. Ionescu 2019)

Ar trebui să vă gândiți, că aproape toate barajele existente în țară, nu au prevăzute și construite trecători de pești, OBLIGATORII, conform legislației în vigoare. Au întrerupt conectivitatea longitudinală a râurilor, impactul a fost devastator pentru specii și habitate dar nimeni nu mișcă un deget pentru intrarea în legalitate. Exemplu Porțile de Fier 1 și 2, principalele obstacole care au blocat ruta de migrație a sturionilor. Construcția barajului PF I (Dunăre km 942) a început cu anul 1969 și s-a finalizat în 1972 iar după 5 ani după finalizarea acestuia, în 1977 a început construcția barajului PF II (Dunăre km 863) care s-a finalizat în anul 1984. După finalizarea acestor baraje, putem spune că sturionii anadromi au dispărut din Dunărea Mijlocie și Superioară iar efectul intervenției antropice asupra conectivității fluviului a avut impact imediat asupra populațiilor de sturioni. Prin construcția celor două baraje la km 942 respectiv 863 ruta de migrație s-a scurtat cu 63 % (T. Ionescu 2019).

Imediat se fac 50 de ani de la construcția primului baraj Porțile de Fier și în loc să reparați greșelile trecutului, care au adus venituri substanțiale unor companii, să susțineți și să finanțați aceste trecători de pești voi ce faceți…..? Vi s-a pus pata și pe ultimele râuri libere.

Rușine și păcat pentru că această cârdășie transpartinică a Legii Șarapatin, o să atragă sancțiuni din partea UE pe care o să  le plătească tot ”OILE”. Cine a pus umărul ca această Lege să prindă viață (178 deputați, 59 senatori, personajele obscure din umbră, lupii îmbrăcați în oi sau ciobani, etc.), să se usuce precum albiile râurilor pe care o să le lipsiți de apă. Arză-v-ar ștampila de vot, cum v-ați gândit voi să transformați ceva ilegal în legal …așa din condei…nu vă e rușine că stați cu Green Deal toată ziua pe buze, dar voi pe la spate turnați betoane peste specii, peste habitate, peste aer peste noi ……peste oi!

Dar nu uitați…….O dată o oaie a mâncat un lup!

*All rights reserved

The post Când politicienii vor să (re)inventeze barajele appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

Obiectivul general al Conferinței de la Galați “Conservation of Danube Sturgeons – a challenge or a burden”, din 28-30 octombrie 2019 – organizat în comun de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice și Biodiversitate) cu DSTF (Task Force Dunărea Sturgeon), Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Mediului din România, ANPA (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), WSCS (World Sturgeon Conservation Society) și WWF (World Wide Fund for Nature), sub patronajul Președinției Române a SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării) și Academiei Române a fost să stabilească acțiunile necesare în vederea conservării populației de sturioni critic periclitate, din bazin al Dunării și al Mării Negre și salvarea acestora de la dispariție.
În cadrul conferinței au participat 120 de delegați din administrația pescăriei, administrația apelor și mediului, comunitatea științifică și din societatea civilă din România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia, Croația, Slovenia, Austria, Germania, Elveția, Franța, Italia, Belgia, Danemarca, Canada și Comisia Europeană astfel putem spune că a fost pentru prima dată, în istoria discuțiilor pe tema conservării sturionilor, la care au participat reprezentanții ai statelor din bazinul Dunării și al Mării Negre.
Principalul obiectiv a fost sprijinirea punerii în aplicare a Planului de Acțiune Pan European pentru Sturioni (PANEUAP, adoptat prin Convenția de la Berna și avizat în conformitate cu Directiva privind habitatele UE) în bazinul Dunării.
Conferința s-a concentrat, de asemenea, pe elaborarea de mesaje cheie pentru factorii de decizie din toate instituțiile relevante și alte organizații/instituții interesate, ca bază pentru modelarea acțiunilor viitoare și a căilor de urmat, necesare pentru salvarea sturionilor de la dispariție.
„Declarația de la Galați” pentru conservarea sturionilor din Dunăre și Marea Neagră, a fost adoptată în unanimitate de toți participanții la conferință, mesajul acesteia fiind destinat să servească drept bază pentru activitățile de conservare a sturionilor, necesare în regim de urgență în toate țările și sectoarele pe toate nivelurile relevante, așa cum se poate vedea mai jos:
Participanții la Conferința de la Galați pentru conservarea Sturionului AMINTESC că:
– știm ce să facem pentru a proteja și restabili populațiile de sturioni din bazinul Dunării și al Mării Negre și nu începem de la zero;
– Planul de Acțiune Pan European pentru Sturioni (PANEUAP) este cadrul pentru structurarea conservării sturionului la nivel național, regional și european, iar punerea în aplicare a acestuia ar trebui monitorizată și revizuită periodic;
– cu toate interdicțiile de pescuit existente, toate populațiile de sturioni din Dunăre continuă să scadă și astfel punerea în aplicare a acțiunilor PANEUAP este o urgență maximă;
– conservarea sturionilor este o provocare continuă, pe termen lung;
– mai mulți factori de decizie trebuie implicați, iar coordonările atât între țările riverane Dunării și Mării Negre cât și cele naționale pe toate sectoarele, sunt esențiale pentru succes;
– fiecare țară din Europa și membră a Convenției de la Berna ar trebui să nominalizeze o comisie de referință pentru conservarea sturionilor;
Mai mult decât atât,
SUBLINIAZĂ nevoia de a avea o monitorizare solidă și îmbunătățită a populațiilor de sturioni, așa cum este prezentat în PANEUAP. Aceasta este o condiție necesară pentru a implementa măsuri specifice în vederea salvării populațiilor de sturioni existenți;
ÎNDEAMNĂ toate autoritățile competente să recunoască importanța monitorizării solide și să furnizeze resurse suficiente pentru ca aceste activități să se poată desfășura pe termen lung;
APRECIAZĂ începerea coordonări monitorizării sturionilor și a schimbului de date la nivel multinațional; și
ÎNDEAMNĂ autoritățile competente să îmbunătățească considerabil monitorizarea sturionilor pentru asigurarea unor evaluări transfrontaliere mai precise, inclusiv crearea unui grup de lucru comun de monitorizare, care să implice toate părțile interesate;
ATESTĂ faptul că populațiile de sturioni au nevoie de protecție pentru a evita pierderile suplimentare datorate pescuitului ilegal, neraportat și nereglementat (IUU), cum ar fi braconajul și capturile accidentale, pentru a preveni extincția acestora și pentru o conservare mai eficientă ;
ACCENTUEAZĂ necesitatea prohibiției și conservarea sturionilor pe termen lung datorită atingerii maturității sexuale la vârste înaintate și implicit al ciclului de viață lung;
ATESTĂ faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare de reducere a capturilor accidentale de sturioni, din zonele de hrănire din Marea Neagră, unde aceștia își petrec o mare parte din viață;
SUBLINIAZĂ necesitatea îmbunătățirii capacităților instituționale ale autorităților competente pentru gestionarea eficientă a populațiilor de sturioni și aplicarea măsurilor care se impun pentru protecția acestora;
SUBLINIAZĂ necesitatea unui mecanism de coordonare instituțional pentru un management eficient al pescăriilor din apele interioare;
ÎNCURAJEAZĂ autoritățile să găsească soluții sustenabile pentru comunitățile de pescari;
SUBLINIAZĂ necesitatea creșterii gradului de conștientizare a consumatorilor în vederea reducerii cererii de caviar și carne ilegală, provenite de la sturioni sălbatici;
ACCENTUEAZĂ importanța comunicării pentru a crește conștientizarea în comunitățile de pescari și de asemenea implicarea activă a acestora în aplicarea măsurilor de conservare;
REAMINTEȘTE că protecția și restaurarea (acolo unde este necesar) principalelor habitate de hrănire și reproducere sunt condiții indispensabile pentru supraviețuirea populațiilor care încă trăiesc în sălbăticie și pentru ca măsurile de conservare (precum populările) să fie eficiente ;
REAMINTEȘTE, de asemenea, că protecția și restaurarea coridoarelor de migrație sunt esențiale pentru conservarea reușită a sturionilor ;
ÎNDEAMNĂ autoritățile competente să:
• UTILIZEZE toate instrumentele relevante și să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că habitatele și coridoarele de migrație existente nu vor mai suferi deteriorări, iar acolo unde se impune vor fi luate măsurile necesare pentru restaurarea acestora; și
• INTENSIFICE eforturile pentru a realiza coridoare de migrațiune peste barajul de la Porțile de Fier
• APLICE măsuri de precauție atunci când proiectările de infrastructură includ arealul sturionilor
ÎNDEAMNĂ statele riverane să consolideze zonele marine și fluviale protejate și a infrastructurii verzi pentru eficientizarea managementului habitatului sturionilor;
DECLARĂ în concordanță cu actualul status al populațiilor de sturioni din Dunăre și Marea Neagră, măsurile ex-situ sunt esențiale pentru populațiile de sturioni și reprezintă ultima șansă pentru conservarea speciilor de sturioni nativi și pentru restabilirea programelor de populare în Dunăre. În mod ideal se vor construi trei facilități ex-situ în Bazinul Dunării, pentru a evita pierderea speciilor datorită erorilor tehnice sau umane ;
SOLICITĂ un angajament clar și semnificativ al autorităților naționale și regionale pentru conservarea ex-situ a populațiilor sturionului;
RECOMANDĂ țărilor riverane să se pună de acord cu privire la locație, împărțirea costurilor, obiective, reguli și să aibă strategii comune pentru facilitățile ex-situ;
SUBLINIAZĂ necesitatea urgentă pentru susținerea conservării ex-situ atât prin instrumente financiare naționale cât și internaționale care să asigure o finanțare de bază, preferabil, pe termen lung ;
SUBLINIAZĂ necesitatea măsurilor de conservare ex-situ, să fie realizate în strânsă colaborare și prin partajarea costurilor între țările, care împart aceleași stocuri ;
SUBLINIAZĂ necesitatea de aplicare a principiilor care să asigure supraviețuirea și diversitatea genetică a sturionilor, ca obiectiv principal în unitățile de conservare ex-situ;
RECOMANDĂ faptul că facilitățile ex-situ să fie necomerciale pentru a evita dependența financiară, dar în același timp să utilizeze cât mai bine cunoștințele specifice și resursele sectorului privat;
RECOMANDĂ verificarea originilor stocurilor de sturioni din fermele comerciale în vederea stabiliri sustenabilității pentru facilitățile ex-situ ;
SUBLINIAZĂ faptul că finanțarea necesară îndeplinirii obiectivelor și existența unor structuri competente sunt o condiție necesară pentru implementarea cu succes a PANEUAP ;
ACCENTUEAZĂ faptul că monitorizarea continuă a implementării PANEUAP este vitală pentru eficientizarea măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor ;
ACCENTUEAZĂ necesitatea promovării acțiunilor de conservare a sturionilor către toate instituțiile și entitățile guvernamentale pentru eficientizarea acțiunilor de conservare ;
ÎNDEAMNĂ toate statele riverane Dunării de Jos și ale Mării Negre și autorităților cu competențe în domeniul pescăriei să coopereze pentru o mai bună coordonare a măsurilor de monitorizare, protecție și refacere a populațiilor de sturioni din Dunărea de Jos și Marea Neagră;
ÎNDEAMNĂ toate statele din raza de acțiune să consolideze sistemul de arii protejate marine și fluviale și infrastructura verde pentru o gestionare eficientă a habitatelor de sturioni;
RECOMANDĂ introducerea conservării sturionilor în strategiile macro-regionale relevante și în Black Sea Maritime Agenda;
în plus, CONSIDERĂ faptul că participarea la toate nivelurile relevante ale guvernului poate facilita accesul la instrumente de finanțare internaționale în funcție de necesitate ;
SOLICITĂ tuturor autorităților competente din statele membre ale UE să se asigure că nevoile financiare pentru punerea în aplicare a PANEUAP sunt incluse Planul Național de acțiuni prioritare aflate sub Directiva Habitate și a programelor naționale pentru finanțare Europeană ;
SOLICITĂ Comisiei Europene și autorităților competente din țările candidate la aderarea în UE și care fac parte din Parteneriatul Estic să ia considerare măsurile de conservare a sturionilor în acordurile de finanțare;
Adoptată la Galați în 29 octombrie 2019.

^{Traducere după ”Galati Declaration” on Sturgeon Conservation in the Danube Basin and Black Sea Basin}

The post Declarația de la Galați privind conservarea sturionilor din bazinul Dunării și al Mării Negre appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

The order Acipenseriformes has 27 species with very varied characteristics, developed by each species. The geographical distribution of sturgeon species is large, they live and reproduce in 85 major areas, rivers, lakes, seas and oceans, which are dispersed only in the temperate and cold region of the northern hemisphere(Bemis & Kynard, 1997).

The 27 species of sturgeons and paddlefish, which are still found on Earth today (*26 species from 2020), belong to families Acipenseridae and Polyodontidae.

The family Acipenseridae has 25 sturgeon species grouped into four genera: Huso (2 species), Acipenser (17 species), Pseudoscaphirhynchus (3 species) and Scaphirhynchus(3 species).

The family Polyodontidae has 2 paddlefish species grouped into two genera: Psephurus (one species) Polyodon (one species).

*Unfortunately, in early 2020, Chinese paddlefish (Psephurus gladius) was declared extinct by Chinese officials.

All the 27 species of sturgeons and paddlefish are represented in the artwork “Sturgeon Species”. This is made by the international artist Florian Doru Chrihană in collaboration with Tudor Ionescu, according to the CITES Identification Guide – Sturgeons and Paddlefish and is part of the collection“Centuries of Danube Sturgeon” .

To download, with high resolution, click here

Author: Ionescu, T. (2020). Sturgeon Species of the World; www.sturgeons.eu:https://sturgeons.eu/sturgeon-species-of-the-world/

tudor.ionescu@sturgeons.eu

The post Sturgeon Species of the World appeared first on Aquatic Biodiversity Center.