MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Nr. 57 din 10 martie 2022

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Nr. 675 din 24 martie 2022

ORDIN privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2022

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 2.228 din 23.02.2022 al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și Referatul de aprobare nr. 182.294 din 21.03.2022 al Direcției biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, luând în considerare prevederile:

— art. 12 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;

— art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecției resurselor piscicole și reglementarea pescuitului în râul Prut și în lacul de acumulare Stânca-Costești, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.207/2003;

— art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare, și art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și ministrul mediului, apelor și pădurilor emit următorul ordin: CAPITOLUL I

Zone și perioade de prohibiție

Art. 1.

(1) Se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie— 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în râul Prut și în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum și în lacul de acumulare Stânca-Costești, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv.

(4) Se interzice pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie—7 iunie inclusiv.

(5) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie—7 iunie inclusiv.

(6) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim—Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv.

Art. 2.

Pentru lacurile de acumulare destinate producției de energie electrică, în perioadele de prohibiție este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecției zonelor de depunere a icrelor, cu excepția considerentelor de prevenire a calamităților naturale.

Art. 3.

(1) Se declară zone de protecție pentru resursele acvatice vii:

a) 500 m amonte și aval măsurați pe axul albiei minore, din axul longitudinal al podurilor care au cel puțin un picior în albia minoră a cursurilor de apă;

b) râul Mureș în zona municipiului Arad, între cartierele Micălaca și Subcetate (zona dintre podul rutier și podul CFR);

c) râul Mureș în zona localității Cristești, în spatele combinatului chimic Azomureș — 1.400 m de la țeava de gaz până la 250 m aval podul de inele având coordonatele 46°30’56.64”N, 24°29’44.01”E (mal drept amonte) și 46°30’35.90”N, 24°28’53.49”E (mal drept aval);

d) râul Mureș în zona localității Gheja, la podul de cale ferată (500 m aval și amonte de pod) având coordonatele 46.27’40.16”N, 24.03’40.43” E (mal drept amonte) și 46°26’07.59”N, 24°03’34.54”E (mal drept aval);

e) râul Mureș în zona localității Morești — 2.900 m de la prag cascadă în aval până la podul de inele având coordonatele 46°29’17.05”N, 24°26’24.52”E (mal drept amonte) și 46°33’32.15”N, 24°33’40.98”E (mal drept aval);

f) râul Mureș în zona localității Chinari — 500 m (250 m amonte și aval față de curbă) — „la terenul de fotbal”, având coordonatele 46°36’11.51”N, 24°35’29.37”E (mal drept amonte) și 46°36’01.31”N, 24°35’20.75”E (mal drept aval);

g) râul Mureș, în zona Vălenii de Mureș, de la podul pietonal de trecere peste Mureș — 300 m amonte și 200 m aval, având coordonatele 46°53’13.60”N, 24°47’33.23”E și 46°53’07.61”N, 24°47’19.59”E;

h) râul Mureș, în zona Brâncovenești la baraj — 300 m amonte și 200 m aval, având coordonatele 46°51’06.13”N, 24°46’00.82”E și 46°50’50.77”N, 24°45’57.29”E;

i) localitatea Chinari la țeava de gaz — 600 m (400 m aval și 200 m amonte față de țeavă), având coordonatele 46°36’01.64”N, 24°35’18.12”E (mal drept amonte) și 46°35’44.11”N, 24°35’08.82”E (mal drept aval);

j) râul Mureș, în zona Cristești de la canalul de scurgere a fabricii de bere Heineken — 200 m amonte, având coordonatele 40°29’54.03”N, 24°27’25.36”E și 46°29’55.30”N, 24°27’34.46”E;

k) râul Mureș, 150 m amonte și aval de podurile care traversează râul Mureș;

l) râul Mureș în zona localității Târgu Mureș, 300 m amonte Baraj Priză I, inclusiv Brațul Mort și pârâul Cotuș (limită amonte de 300 m are ca reper primul plop de la vărsarea pârâului Cotuș în râul Mureș), având coordonatele 46°33’55.43”N, 24°34’10.90”E — 46°33’39.57”N, 24°34’02.52”E;

m) râul Crișul Repede zona aval golf Sântion 47°04’45.9”N 21°48’39.2”E până la localitatea Tărian, priza de captare canalul Crișurilor Tărian 47°5’17.16”N 21°47’2.01”E;

n) râul Crișul Repede, comuna Sântandrei/localitatea Sântion, 500 m aval 47°4’53.38”N 21°50’16.25”E și amonte 47°4’47.13”N 21°50’49.84”E de priza de apă Stație sortare balastieră Aquaserv Sântion;

o) râul Olt aval baraj ACH Avrig având coordonatele — latitudine 45.743333, longitudine 24.389500 — până la 200 m aval confluența cursului principal al Oltului cu brațul secundar având coordonatele — latitudine 45.736774, longitudine 24.375538, pe ambele maluri;

p) râul Mureș în zona localității Chețani.

(2) În zonele menționate la alin. (1) se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 martie și 1 noiembrie—31 decembrie, fără a aduce atingere perioadei de prohibiție prevăzute în prezentul ordin.

Art. 4.

Se declară zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii următoarele:

a) râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costești și confluența cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepția pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfășura în afara perioadelor de prohibiție prevăzute la art. 1 alin. (2);

b) Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluența cu canalul Sulina, de la Mm 8 + 900 și până la confluența cu canalul Răducu, tot timpul anului;

c) lacul Gâsca din Complexul Somova—Parcheș, tot timpul anului;

d) lacurile Erenciuc și Zmeica, tot timpul anului;

e) Canalul Bărbosu (canal care face legătura între Canal Cardon și Canal Letea);

f) cursul vechi al brațului Sfântu Gheorghe, în zonele cuprinse între km.: 29—44; 49—58; 64—84, tot timpul anului, cu excepția pescuitului comercial, permis numai în perioada 1 decembrie— 31 martie, iar în perioada 31 martie—15 iunie inclusiv se admite doar pescuitul scrumbiei între km 57—58, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

g) brațul Sfântu Gheorghe de la km 22—25, pe o durată de 30 de zile în perioada 15 octombrie—15 noiembrie;

h) lacul Cuejdel — rezervație naturală din județul Neamț, tot timpul anului;

i) râul Bistrița Aurie de la izvoare până la Pod Rotunda, având coordonatele 47°33’36.4”N, 25°02’37.1”E, tot timpul anului;

j) brațul secundar al râului Olt rezultat în urma devierii artificiale a râului Olt din zona localităților Sărata—Colun având coordonatele — latitudine 45.768266, longitudine 24.490176 până la confluența cu cursul principal al Oltului având coordonatele — latitudine 45.772138, longitudine 24.486772, tot timpul anului; k) brațul secundar al râului Olt din zona localității Avrig, aval dreapta baraj ACH Avrig având coordonatele — latitudine 45.746467, longitudine 24.383083 până la confluența cu cursul principal al Oltului având coordonatele — latitudine 45.739114, longitudine 24.376745, tot timpul anului;

l) albia veche a râului Olt, din dreptul localității Turnu Roșu, având coordonatele: latitudine 45.646288, longitudine 24.292240 — latitudine 45.652728, longitudine 24.300248, tot timpul anului;

m) pârâul Neagra din județul Suceava între Gura Negrișoarei și Gura Cristișorului pe o lungime de 6 km, tot timpul anului;

n) pârâul Negrișoara din județul Suceava între Gura Negrișoarei și Dârmoxa pe o lungime de 9 km, tot timpul anului;

o) râul Mureș, tot timpul anului, în zonele: — localitatea Petelea, curba de la Petelea, 700 m (450 m aval și 250 m amonte față de curbă) având coordonatele 46°44’18.46”N, 24°42’26.13”E (mal drept amonte) și 46°44’3.13”N , 24°42’15.09”E (mal drept aval); — aval de podul rutier Sălard — 1.000 m având coordonatele 46°56’39.72”N, 25°03’56.34”E (mal drept amonte) — 46°57’07.08”N, 25°04’09.57”E (mal drept aval); — localitatea Târgu Mureș, amonte de Barajul Priză I „cart. Aleea C” — întreg Brațul Mort (partea dreaptă a râului Mureș), având coordonatele 46°33’55.43”N, 24°34’10.90”E—46°33’39.57”N, 24°34’02.52”E; — localitatea Târgu Mureș, Baraj Priză I — 500 m în aval până la canalul de scurgere, având coordonatele 46°33’38.26”N, 24°34’02.87”E—46°33’32.15”N, 24°33’40.98”E; — localitatea Târgu Mureș, Baraj Priză 2 „Ady”, 600 m aval baraj până la al doilea dig de piatră având coordonatele 46.32’40.95”N, 24.31’53.15”E (mal drept amonte) și 46°32’27.18”N, 24°31’32.20”E (mal drept aval); — râul Mureș în dreptul localității Gălăloaia — podul Borzia;

p) râul Târnava Mare, în perimetrul orașului Odorheiu Secuiesc, tot timpul anului;

q) pârâul Căian de la confluența cu pârâul Chișcădaga până la vărsare în râul Mureș, tot timpul anului;

r) râul Ponor de la izvoare până la confluența cu râul Crișul Alb, tot timpul anului; s) râul Izvor de la izvoare până la confluența cu râul Crișul Alb, tot timpul anului;

ș) râul Crișul Alb superior de la izvoare până în localitatea Brad, tot timpul anului;

t) râul Romoșel de la izvoare până la podul Maiorului, tot timpul anului;

ț) râul Densuș-Galbena de la izvoare până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului;

u) râul Mălăiești de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului;

v) râul Mițești de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului;

w) Râul Alb de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; x) râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului;

y) râul Râușor de la Păltinei până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului;

z) râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului;

aa) râul Cerna Inferioară I de la barajul Cinciș până la ieșirea din localitatea Hunedoara, tot timpul anului; bb) râul Slaști de la izvoare până la confluența cu râul Cerna, tot timpul anului;

cc) râul Someșul Mare, 200 m amonte de la barajul priză alimentare cu apă a localității Beclean, tot timpul anului;

dd) râul Someșul Mare, 200 m aval și amonte de la confluența cu râul Sieu, tot timpul anului;

ee) râul Șieu, 200 m amonte de la confluența cu râul Someșul Mare, tot timpul anului; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022 11

ff) râul Mureș, județul Arad, în zona balastierelor „La Vulpe” și „Del Bono” având coordonatele 46°7’44”N, 21°29’18”E (amonte) și 46°8’9”N, 21°28’12”E (aval), tot timpul anului;

gg) râul Timiș, municipiul Lugoj, între podul vechi de fier și podul de beton, tot timpul anului;

hh) râul Timiș, localitatea Șag, de la 100 m amonte de podul de cale ferată și până la 100 m aval de podul rutier, tot timpul anului;

ii) râul Timiș, 300 m aval de pod rutier Albina de pe șoseaua Timișoara—Buziaș, tot timpul anului;

jj) râul Buzău cu afluenții săi, amonte de confluența cu pârâul Dălghiu, tot timpul anului;

kk) pârâul Dălghiu pe toată lungimea sa, tot timpul anului;

ll) brațul Chilia, zona km 72—77 Pardina, pe o durată de 60 de zile, în perioada 20 martie—18 mai inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie—29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

mm) fluviul Dunărea, zonele Mm 53—54 (Isaccea), Mm 64,5—65,5, Mm 67—68,5 (Groapa Catargului și Pluton), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 29 aprilie inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie—29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

nn) brațul Borcea, zona km 37—41 (Stelnica—Fetești), pe o durată de 60 de zile în perioada 6 aprilie—4 iunie inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie—29 noiembrie inclusiv;

oo) zonele strict protejate din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, inclusiv zonele renaturate Zaghen și Carasuhat, tot timpul anului;

pp) zona bazinului Dunărica (braț Smârda) de la confluența cu brațul Ara (X = 581892,421, Y = 269290,926) până la Vama nouă (X = 579526,105, Y = 268507,768), tot timpul anului; qq) zona Rezervației Marine Vama Veche—2 Mai, delimitată de coordonatele: Coordonate în Stereo 70 — sectoarele zonei A: 257164; 788456 și, respectiv, 256493; 788501 257052; 787992 256509; 788802 259130; 788415 256202; 788814 259167; 788447 256190; 788515 Coordonate în Stereo 70 — sectoarele zonei B: coordonatele exterioare sunt cele ale rezervației marine (în partea vestică, linia țărmului) 260634; 788334 260642; 800173 254039; 800173 255143; 788425 Coordonatele geografice (în ETRS89) sunt după cum urmează: Sectoarele zonei A: 43°45’25,394”; 28°34’49,673” și, respectiv, 43°45’03,625”; 28°34’50,360” 43°45’22,434”; 28°34’28,744” 43°45’03,712”; 28°35’03,824” 43°46’29,049”; 28°34’51,717” 43°44’53,764”; 28°35’03,754” 43°46’30,200”; 28°34’53,219” 43°44’53,803”; 28°34’50,388” Sectoarele zonei B: coordonatele exterioare sunt cele ale rezervației marine (în partea vestică, linia țărmului) 43°47’17,817”; 28°34’51,065” 43°47’00,814”; 28°43’39,704” 43°43’27,240”; 28°43’26,172” 43°44’20,064”; 28°34’44,310”, tot timpul anului;

rr) interiorul bazinului portuar Mangalia, de la DJ 391B (43°48 N, 28°31’E) până la podul metalic pentru cale ferată (43°48 N, 28°32’E), tot timpul anului; ss) râul Șușița Verde 25 km de la izvoare până la satul Vaidei, tot timpul anului;

șș) râul Avrig parte superioară — amonte Poiana Neamțului, coordonate 45°38’06.1”N 24°28’19.5”E — până la izvoare, tot timpul anului;

tt) râul Jibrea afluent drept al Avrigului — amonte Captarea Marsa, coordonate GPS 45°38’31.0”N 24°25’41.7”E — până la izvoare, tot timpul anului;

țț) lac montan Iezerul Mare, tot timpul anului;

uu) lac montan Iezerul Mic, tot timpul anului;

vv) Valea Stezii superioară — afluent Pila Moale 45°40’34.6”N 23°59’22.4”E — până la izvoare, tot timpul anului;

ww) Sebeșu de Sus, valea Moașei superioară 45°36’50.4”N 24°24’11.3”E — până la izvoare, tot timpul anului;

xx) râul Mare Cibin — afluentul Beșineu de la pod Niculești 45°39’13.9”N 23°50’27.9”E — până la izvoare, tot timpul anului;

yy) râul Mic Cibin — afluenți Foltea, Rudarilor, Comenzi — de la confluența cu râul Mic Cibin până la izvoare, tot timpul anului; zz) râul Vâlsan de la baraj Dobrogeanu (Vâlsan) până la pod Robaia, având coordonatele 45°24’47.6”N 24°42’28.4”E — 45°13’04.4”N 24°46’42.7”E, tot timpul anului;

aaa) pâraiele Iapa, Tarcău și Sabasa din județul Neamț, tot timpul anului;

bbb) râul Târnava Mică în zona loc. Sângeorgiu de Pădure — 550 m amonte pod rutier, tot timpul anului; ccc) râul Târnava Mică în zona loc. Sângeorgiu de Pădure — 200 m aval pod cale ferată, tot timpul anului; ddd) pârâul Răstolița, de la gura tunelului de la baraj până la gura de vărsare, tot timpul anului.

Art. 5.

(1) În zonele și perioadele menționate la art. 3 și 4 sunt interzise:

a) pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii;

b) lucrări în zona malurilor, taluzurilor și albiei minore, care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea și recoltarea plantelor, arborilor și arbuștilor, extragerea de nămol, nisip și pietriș.

(2) Prin excepție, activitățile prevăzute alin. (1) nu sunt interzise în următoarele situații: a) când pescuitul se desfășoară în scop științific;

b) din considerente de prevenire a calamităților naturale;

c) realizarea de obiective noi declarate de interes și securitate națională potrivit prevederilor legale, precum și realizarea lucrărilor de întreținere și reparații la obiectivele și construcțiile existente.

CAPITOLUL II

Specii și perioade de prohibiție

Art. 6.

(1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează:

a) știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 martie, fără a aduce atingere prevederilor art. 1;

b) șalăul și bibanul, în perioada 20 martie—7 iunie inclusiv;

c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, tot timpul anului;

d) coregonul și lipanul, tot timpul anului;

e) păstrăvul de mare, tot timpul anului;

f) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu și păstrăvul fântânel, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 31 martie inclusiv și 1 octombrie—31 decembrie;

g) sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific;

h) racul de munte (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 iunie inclusiv și în perioada 15 octombrie—31 decembrie inclusiv;

i) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie—31 august inclusiv;

j) racul (Astacus leptodactylus), în perioada 7 aprilie— 15 iunie inclusiv și 1 septembrie—30 septembrie inclusiv, pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”;

k) linul (Tinca tinca), în perioada 7 iunie—6 iulie inclusiv, pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. (2) În apele Mării Negre se interzic:

a) reținerea, deținerea și comercializarea rechinului în perioada 15 martie—15 aprilie inclusiv și în perioada 15 octombrie—30 noiembrie inclusiv;

b) reținerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;

c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific;

d) pescuitul gobiidelor, pe o durată de 31 de zile, în perioada 15 aprilie—15 mai inclusiv;

e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, cu obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din zona economică exclusivă (ZEE).

(3) Perioada de prohibiție a calcanului este 15 aprilie— 15 iunie inclusiv.

(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a ≥ 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reținute pe timpul pescuitului va fi de cel puțin 45 cm (lungime totală).

(5) Pentru specia calcan, numărul maxim de zile de pescuit este de 180 de zile pe an.

(6) Fără a aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (1), speciile marine de pești, altele decât cele prevăzute la alin. (2) și (3), sunt permise la pescuit, cu folosirea uneltelor specifice autorizate.

(7) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea „beam traulului” în perioada de prohibiție a speciilor demersale se face doar în zonele desemnate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, la propunerea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” — INCDM Constanța, cu obligativitatea notificării de către operatorul economic a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură la fiecare ieșire/intrare din/în port a ambarcațiunilor.

(8) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor știucă, șalău, somn și crap este permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor din aceste specii (catch & release).

(9) În mod special, în râul Someșul Cald de la limita zonei de protecție integrală a Parcului Natural Apuseni, până la confluența cu lacul Beliș, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ Râul Târgului Superior (afluenții care confluează în lacul Râușor), respectiv Cuca, Bătrâna, Râușorul, Râul Târgului amonte de Lacul Râușor, Râul Doamnei Superior de la izvoare — baraj Baciu, Lacul Urlea din județul Brașov, pârâul Geoagiu de la izvoare până la confluența cu râul Mureș, Bistrița Aurie de la pod Rotunda 47°33’36.4”N 25°02’37.1”E până la confluența cu pârâul Țibău 47°34’30.7”N 25°04’36.1”E și de pod Gândacu 47°33’01.7”N 25°09’36.1”E până la pod rutier Botoș 47°31’21.8”N 25°12’28.6”E, pârâul Țibău de la izvoare până la confluența cu Bistrița Aurie, râul Sadu Inferior — amonte lac Ciupariu 45°38’37.1”N 24°05’50.2”E până la confluența cu Valea Pinului 45°36’47.8”N 24°01’22.0”E, Bistra Ardealului de la canton silvic Bucova până la confluența cu râul Rusca din localitatea Voislova, râul Bistra Ardealului Mijlociu, râul Pogăniș (35 km), de la Cadar Duboz până la Ulciuc, județul Timiș, râul Someșul Mare Inferior, limite podul Cârțivav coordonate GPS — 47°26’22”N 24°53’27”E, până la Podul Anieșului coordonate GPS 47°24’46”N 24°46’09”E, valea Iadului de la izvoare până la baraj Leșu și de la Pod 46°51”17.5”N 22°40’01.9”E — Baraj Munteni, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al tuturor speciilor de pești este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch & release).

(10) În mod special, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ Dâmbovița Superioară (Schit Dragoslavele — Baraj Pecineagu), lac Pecineagu, pârâul Cârlibaba, de la izvoare până la confluența cu râul Bistrița Aurie 47°34’15.1”N 25°07’40.6”E, râul Bistrița Aurie de la confluența cu pârâul Țibău 47°34’30.7”N 25°04’36.1”E până la pod Gândacu 47°33’01.7”N 25°09’36.1”E și de la pod Rutier Botoș 47°31’21.8”N 25°12’28.6”E până la confluența cu pârâul Puciosu 47°26’30.0”N 25°18’15.9”E, pe Valea Iadului între Baraj Leșu — pod 46°51’17.5”N 22°40’01.9”E și baraj Munteni — confluență cu Crișul Repede, Sebeșul de Sus — aval Sebeșul de Sus (Valea Moașei) de la 45°36’50.4”N 24°24’11.3”E — confluența cu Râul Olt, Sebeșul de Jos — Izvoare confluența cu Sebeșul de Sus, următoarele zone de la izvoare până la confluența cu râul Olt, respectiv, Valea Strâmbii, Valea Rindibobului, Valea Lotrioarei și râul Vadului, pârâul Tălmăcel de la izvoare la confluența cu râul Cibin, râul Mare și râul Mic Cibin de la izvoare până la confluența cu Lac Gura Râului, râul Valea Stezii de la izvoare până la confluența cu râul Cibin, râul Sadu Inferior aval Lac Ciupariu — confluența cu râul Cibin, râul Măgura Cisnădiei de la izvoare la confluența cu râul Cibin și lacul montan Sadu II (Ciupariu), râul Dobra — Bucunici confluența cu râul Sebeș, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv la păstrăv este permis numai cu reținerea a maximum trei exemplare pe zi, măsurând peste 25 cm lungime individuală.

(11) În râul Someșul Rece, de la izvoare până la confluența cu lacul de acumulare Gilău, în lacurile de acumulare din zona de munte a județului Cluj: Floroiu, Beliș-Fântânele, Tarnița, Someșul Cald, Gilău, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv este permis fără reținerea speciei clean până la data de 10 august 2022.

Art. 7.

Prohibiția pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor rizeafcă și scrumbie de Dunăre se stabilește pe sectoare astfel:

a) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 25 martie—3 aprilie inclusiv;

b) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 31 martie—14 aprilie inclusiv;

c) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Chiciu km 374,5 pe o durată de 15 zile, în perioada 12 aprilie—26 aprilie inclusiv;

d) pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Chiciu km 374,5 până la Baraj Porțile de Fier II, inclusiv brațul Gogoșu km 874,8, pe o durată de 15 zile, în perioada 22 aprilie—6 mai inclusiv;

e) pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 kilometri în largul mării și pe un coridor lat de 2 kilometri socotit câte 1 kilometru de o parte și de alta a axului brațelor Sfântu Gheorghe și Sulina, în fața brațului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;

f) se interzice pescuitul cu setci în perioada 15 aprilie— 7 iunie inclusiv, în zona marină din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, zona cuprinsă între Zătonul Mare — zona strict protejată Sacalin Zătoane din UAT Sfântu Gheorghe, canal 13 Periteașca — limită zonă strict protejată Periteașca Leahova din UAT Murighiol, în perimetrul delimitat de traseul liniei de mal și izobata 20 m, având următoarele coordonate geografice (ETRS89):

44°38’13.67”N; 29°11’29.11”E

44°40’35.49”N; 29°20’30.49”E

44°48’21.83”N; 29°19’27.84”E

44°46’12.25”N; 29°08’20.08”E;

g) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaș) se pot reține în vederea valorificării.

Art. 8.

Prin excepție de la prevederile art. 7, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei, folosind maximum 2 setci, în perioada 14 aprilie—23 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

CAPITOLUL III

Dispoziții finale

Art. 9.

(1) Perioada de prohibiție a pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al scrumbiei de Dunăre se poate modifica, pentru condiții hidrologice nefavorabile, la propunerea președintelui Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură sau la propunerea guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, după caz, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor.

(2) Pentru golful Musura, perioada de prohibiție se poate prelungi, pentru condiții hidrologice nefavorabile, la propunerea guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor.

Art. 10.

(1) Caracteristicile tehnice și condițiile de folosire a uneltelor și metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.369/2018 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale.

(2) Se interzice utilizarea beam-traulului de la mal până la izobata de 15 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la Cap Midia (44°20′ N) până la granița cu Bulgaria (43°44′ N).

(3) Se interzice utilizarea beam-traulului pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la granița cu Ucraina (45°11′ N) până la Cap Midia (44°20′ N).

(4) Se interzice folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie—30 septembrie inclusiv.

(5) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în perioada 8 iunie—30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm.

(6) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.

(7) Pentru golful Musura și meleaua Sfântu Gheorghe, zone care cuprind habitate piscicole cu specii de apă dulce, se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri și bălți, cu specificarea că se admite pescuitul cu setci, vintire și taliene.

(8) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este interzis pescuitul cu cârlige cu nadă tip paragate.

(9) Fără a aduce atingere prevederilor art. 1, în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este interzis pescuitul comercial cu pripoane, cu excepția pescarilor autorizați care au arondată ca zonă de pescuit comercial Dunărea și brațele Dunării, tot timpul anului 2022.

(10) Se interzice pescuitul comercial în rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice și ramificațiile acestora, a căror lățime a luciului de apă este mai mică de 50 m.

(11) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este interzis pescuitul recreativ/sportiv pe lacurile și canalele care nu sunt menționate în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1.266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.

(12) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se interzice folosirea oricăror unelte de pescuit în Dunăre, în fața gârlelor, canalelor și privalelor de alimentare a bălților, pe o distanță de câte 500 m de ambele părți ale gurilor de vărsare, precum și în interiorul acestora, în perioada 1 martie—9 aprilie.

(13) Exemplarele din orice specie de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice capturate în activitatea de pescuit comercial, recreativ/sportiv și familial sub dimensiunile minime legale vor fi eliberate imediat în mediul natural, indiferent de starea în care se află.

(14) Pescarii ce desfășoară activități de pescuit recreativ/sportiv pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” nu pot transporta o cantitate de pește mai mare de 10 kg/pescar sau 15 kg/familie, indiferent de numărul de zile în care au desfășurat activitatea.

Art. 11.

(1) Capturarea speciilor de pești și a altor viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 A și 4 B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanțe de urgență.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peștilor și ale altor viețuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

Art. 12.

Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităților de acvacultură.

Art. 13.

Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancționează potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 14.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 58/462/2021 privind stabilirea perioadelor și a zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2021, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 19 martie 2021, se abrogă.

Art. 15.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna

Articol conform MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1.266/2011- Lacurile și canalele unde se poate practica pescuitul recreativ în RBDD

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022

Proiect Ordin Prohibiție 2022

The post ORDIN privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2022 appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

ORDIN nr. 42/558/2022privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit și cotele de pescuit alocate pentru anul 2022, pe specii și zone

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 2.051 din 17.02.2022 al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și Referatul de aprobare nr. 182.842 din 1.03.2022 al Direcției biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,
luând în considerare prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul: – art. 7 lit. A.g) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura și funcționarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, cu modificările ulterioare; – art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,
ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și ministrul mediului, apelor și pădurilor emit următorul ordin:

Articolul 1
Se aprobă măsurile de reglementare a efortului de pescuit și cotele de pescuit alocate pentru anul 2022, pe specii și zone (Marea Neagră, Rezervația Biosferei „Delta Dunării“, fluviul Dunărea, râul Prut, lacuri de acumulare), conform anexelor nr. 1-4, care fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Pentru pescuitul în apele continentale, cu excepția zonelor aflate în administrarea Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, pentru care există reglementări specifice, 15% din cota alocată înscrisă în autorizația de pescuit, dar nu mai mult de 3 kg/zi pe ambarcațiune, poate fi reținută pentru consum familial, cu condiția ca aceasta sa fie înregistrată și raportată la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Articolul 3
Speciile rac (Astacus leptodactylus și Astacus fluviatilis) și speciile novac (Hypophthalmichthys nobilis), sânger (Hypophthalmichthys molitrix) și cosaș (Ctenopharyngodon Idella) pot fi capturate fără limită, cu condiția înregistrării și transmiterii cantităților capturate la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Articolul 4
Prin excepție de la prevederile prezentului ordin, în habitatele piscicole naturale contractate de către asociațiile de pescari recreativi legal constituite și recunoscute conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 60/2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, cu excepția Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, cu modificările ulterioare, efortul de pescuit și cotele de pescuit alocate pentru anul 2022 nu vor depăși efortul de pescuit și cotele de pescuit stabilite în planurile de management.
Articolul 5
Exploatarea vongolei (Chamelea gallina) și implicit utilizarea dragei hidraulice se vor face în prezența la bord a unui expert marin care va urmări aspectele legate de impactul echipamentului asupra mediului marin.
Articolul 6
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I .
p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Sorin Moise,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Tánczos Barna
Anexa nr. 1
Valorile stocurilor, ale capturii totale admisibile (TAC) și ale efortului de pescuit
pentru principalele specii de pești din Marea Neagră pentru anul 2022

* Cantitățile pe specii includ cantitățile prevăzute pentru respectivele specii în anexa nr. 2 la ordin, pentru zona „Marea Neagră“ și zona „Bazinele Mării Negre“.
** Este interzisă recoltarea vongolei în perioada 1.07.2022-15.09.2022.

Anexa nr. 2

Captură totală admisibilă (TAC) pe specii de pești și complexe acvatice pentru anul 2022 din perimetrul Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării“
Tabelul nr. 1

 *) Speciile de apă dulce, menționate în coloana nr. 5 (Bazine Marea Neagră), sunt capturate în Golful Musura și Meleaua Sf. Gheorghe.
Efortul de pescuit din Rezervația Biosferei Delta Dunării pentru anul 2022
Tabelul nr. 2

* Marea Neagră include Golful Musura și Meleaua Sf. Gheorghe.
** Totalul pescarilor autorizați/Nu indică suma valorilor pe zone de pescuit, ci o valoare mai mică, deoarece pescarii autorizați se pot regăsi pe mai mult de o zonă de pescuit.
*** În funcție de starea anuală a ecosistemului cercetat (abundența speciilor ce fac obiectul pescuitului comercial și predictibilitatea) față de formula de calcul aplicată, numărul uneltelor poate fi ajustat (în plus sau minus) la valoarea dată în tabel.

Anexa nr. 3

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) pentru anul 2022
Tabelul nr. 1

*) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirică), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafcă), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă), Perca fluviatilis (biban) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit.
**) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) este:– setci 5 bucăți;– ave 7 bucăți;– taliene 3 bucăți;– vintire 15 bucăți;– prostovol 1 bucată;– alte unelte tradiționale 1 bucată.
Captura totală admisibilă (TAC) din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) pentru anul 2022
Pescuit comercial
– Ciprinide autohtone –
Tabelul nr. 2

Captura totală admisibilă (TAC) din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) pentru anul 2022
Pescuit comercial
– Specii răpitoare –
Tabelul nr. 3

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din râul Prut pentru pescuit comercial în anul 2022
Tabelul nr. 4

*) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Pelecus cultratus (sabiță), Chondrostoma nassus (scobar), Leuciscus cephalus (clean), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit.
**) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) pe râul Prut este:– setci 5 bucăți;– ave 7 bucăți;– taliene 10 bucăți;– vintire 15 bucăți;– prostovol 1 bucată;– alte unelte tradiționale 1 bucată.
Captura totală admisibilă (TAC) din râul Prut pentru anul 2022
Pescuit comercial
– Specii răpitoare –
Tabelul nr. 5

Captura totală admisibilă (TAC) din râul Prut pentru anul 2022
Pescuit comercial
– Ciprinide autohtone –
Tabelul nr. 6

Anexa nr. 4

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din lacurile de acumulare de pe râul Olt pentru pescuit comercial în anul 2022
Tabelul nr. 1

*) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Pelecus cultratus (sabiță), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin), Vimba vimba (morunaș), Blicca bjoerkna (batcă), cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit.
**) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) este:– setci 7 bucăți;– ave 7 bucăți;– taliane 10 bucăți;– vintire 15 bucăți;– prostovol 1 bucată;– alte unelte tradiționale 1 bucată.
Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din lacurile de acumulare de pe râul Olt în anul 2022
Pescuit comercial
– Ciprinide autohtone –
Tabelul nr. 2

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din lacurile de acumulare de pe râul Olt în anul 2022
Pescuit comercial
– Specii răpitoare –
Tabelul nr. 3

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din lacurile de acumulare de pe râul Siret pentru pescuit comercial în anul 2022
(tone)
Tabelul nr. 4

*) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Pelecus cultratus (sabiță), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă), Perca fluviatilis (biban) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit.
**) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) este:– setci 8 bucăți;– ave 7 bucăți;– taliane 5 bucăți;– vintire 10 bucăți;– prostovol 1 bucată.
—–

Tudor Ionescu

Ordinul în format PDF se poate descărca de aici

The post ORDIN privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2022, pe specii şi zone appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

În 9 Martie, cu 78 de ani în urmă, geniul pescăriei românești pleacă să organizeze Pescăria și Pescuitul din Ceruri și de ce nu, să pună bazele unui muzeu și să dea cele mai de preț sfaturi cu privire la importanța Dunării.

Moștenirea lui Grigore Antipa este excepțională, pe lângă nenumărate studii, publicații, legi, sfaturi, a lăsat o bază materială impresionantă.

Încă de la înființarea Direcției Generale a Pescăriilor (1896) dar și cât timp a condus acest ”fenomen”, a reușit, pe lângă organizare, să construiască o bază materială de excepție, care a ajutat la dezvoltarea pescăriei românești.

Principalele clădiri construite în perioada 1907-1915 sub coordonarea lui Grigore Antipa:

Hale de primire și distribuție a peștelui din Galați, primul frigorifer din România

Orașul Galați reprezenta principalul punct de vânzare a peștelui en-gros din România. În anul 1911 (Bucureşti, Monitorul Oficial nr. 84-1911) Antipa publică ”Programul construcţiei halei de peşte cu frigorifer din Galaţi şi reorganizarea comerțului mare de pește” , fapt care practic a însemnat începutul tehnologizării pescăriei românești prin dezvoltarea de facilități moderne de conservare și păstrare a peștelui. Construcția viitoarei clădiri a revenit lui Anghel Saligny (o capodoperă arhitecturală care acum se îneacă în propria ruină cu concursul autorităților)

Palatul Administrativ al Pescăriilor din Tulcea

Palatul Administrației Pescăriilor din Jurilovca

Palatului Administrației Pescăriilor din Brăila

A fost realizată prima hartă detaliată a Deltei Dunării (ing. Vidrașcu) care a condus la săparea Canalelor Regele Carol I de aproximativ30 km (1902-1903), Principele (Regele) Ferdinand de 25 km și Regina Elisabeta de 5 km (1912-1913). Aceste Canale au avut de scop a duce apa proaspătă din Dunăre în lacurile Dranov, Razelm și Babadag, cu o suprafață de circa 95000 ha, îndulcindu-le apa extrem de sărată și mărindu-le producția de pește de la 300.000 de kg la circa 3.000.000 de kg.

Descrierea importanței acestor canale este făcută și de Gr. Antipa în lucrarea ”Punerea în cultură a regiunii băltoase a României” din anul 1927, în care descrie aceste lucrări hidrotehnice ” Cu privire la Pescării – unde nu aveam nici o îndoeală asupra eficacității lucrărilor pe care le propuneam – am pus în execuție săparea Canalului Regele Carol I, pe care-l propusesem încă din anul 1984, pentru îmbunătățirea pescăriei din cele 80.000 de hect. Care compun seria de lagune numită Lacul Razim. Rezultatul s-a arătat imediat căci producția de pește s-a urcat dreptat de la 50.000 kgr. La peste 3.000.000 de kgr. Anual. Și imediat după aceasta, am continuat cu săparea canalelor Regele Ferdinant și Regina Elisabeta, care și ele au fost executate în condițiuni tehnice foarte bune de d-l ing. Vidrașcu și au avut același rezultat asupra producției”

În al doilea deceniu al secolului XX, Direcția Pescăriilor Statului deținea o bază materială impresionantă: 98 de clădiri cu terenuri, 107 ghețării, 153 de bărci, 8 șalupe cu motor, 4 vapoare, 11 șlepuri, o dragă, 42 de cai 4 trăsuri și 20 de căruțe.

Toate acestea dar și multe altele, s-au construit din dijma percepută pescarilor vânători și din arendă, care și ei au trecut printr-o perioadă extrem de îmbelșugată (mai puțin cherhanagii). Grija pentru om, pentru pescarul crunt exploatat, a constituit una din preocupările principale ale lui Antipa și a făcut tot posibilul să facă din pescuit o activitate onorabilă care să asigure traiul pentru comunitățile de pescari.

Valorificarea acestei resurse s-a regăsit în investiții, prin care se dorea creșterea eficienței sectorului dar și a veniturilor provenite din această activitate, pentru că pe lângă toate acestea investiții și autofinanțare, DGP vărsa și la bugetul de stat undeva 25% din venituri.

Din păcate statul s-a distrus toată această moștenire din dezinteres general sau interes financiar, individual sau de grup….atâta s-a putut!

Pe lângă toată această bază materială (care s-a dezvoltat inclusiv în comunism) am pierdut cel mai importante trei lucruri: interes, dorință și viziune, iar în felul aceasta, toată organizarea lui Antipa s-a dus pe….. apa Dunării

”Micul de statură Antipa, dar mare prin sclipitoarea-i inteligență, prin cultură erudiție, putere de muncă, prin cercetările sale originale și realizările practice cu care și-a înzestrat patria, a văzut crescând mereu, în cursul lungii sale vieți, numărul aprecierilor și admiratorilor lui, atât dinăuntrul granițelor noastre cât și în afară de ele” Constantin Meissner

În tablou sunt reprezentați marele biolog Ernst Haeckel împreună cu ilustrul student Grigore Antipa, absolvent al Universității din Jena. Marele Biolog nota ”Micul și grăsunul Antipa e un băiat extrem de înzestrat și drăguț”

Trebuie să începem să tratăm cauzele și nu efectele.

^*Toate drepturile rezervate, TudorI, 2022, Antipa, Moștenirea pierdută, https://sturgeons.eu/antipa-o-mostenire-pierduta/https://sturgeons.eu/antipa-o-mostenire-pierduta/

Lucrări de artă din colecția ”Centuries of Danube Sturgeons” FD Crihană

The post Antipa, o moștenire pierdută appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

The post Fred Conte left us appeared first on WSCS.

The post Fred Conte left us appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

The post “Mighty Rivers: Yangtze” reports the sturgeon status and their conservation measures appeared first on WSCS.

The post “Mighty Rivers: Yangtze” reports the sturgeon status and their conservation measures appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

VIENNA, 26 January 2021 (International Commission for the Protection of the Danube River) – As Montenegro is taking over the annual Presidency of the International Commission for the Protection of the Danube River (ICPDR) in 2021, incoming President Momčilo Blagojević described the bold aims for his forthcoming term at the online event: finalizing the Danube River Basin and Flood Risk Management Plan Updates, emphasizing the public consultation process backing up both plans, plus focusing on strengthening Montenegro’s involvement in ICPDR expert and task groups.

The post (Press Release) Montenegro takes over ICPDR Presidency from Moldova for 2021 appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

Сообщение High Level Conference for the Protection of Sturgeons hosted under the Austrian Presidency of the EU, Vienna, Austria появились сначала на Danube Sturgeon Task Force.

The post High Level Conference for the Protection of Sturgeons hosted under the Austrian Presidency of the EU, Vienna, Austria appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

• ISS8 Summary Report

Сообщение The International Symposium on Sturgeon 8 (ISS8), Vienna, Austria появились сначала на Danube Sturgeon Task Force.

The post The International Symposium on Sturgeon 8 (ISS8), Vienna, Austria appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

Сообщение Two sturgeon stocking events in Hungary and Romania появились сначала на Danube Sturgeon Task Force.

The post Two sturgeon stocking events in Hungary and Romania appeared first on Aquatic Biodiversity Center.