MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Nr. 57 din 10 martie 2022

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Nr. 675 din 24 martie 2022

ORDIN privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2022

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 2.228 din 23.02.2022 al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și Referatul de aprobare nr. 182.294 din 21.03.2022 al Direcției biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, luând în considerare prevederile:

— art. 12 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;

— art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecției resurselor piscicole și reglementarea pescuitului în râul Prut și în lacul de acumulare Stânca-Costești, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.207/2003;

— art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare, și art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și ministrul mediului, apelor și pădurilor emit următorul ordin: CAPITOLUL I

Zone și perioade de prohibiție

Art. 1.

(1) Se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie— 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în râul Prut și în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum și în lacul de acumulare Stânca-Costești, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv.

(4) Se interzice pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie—7 iunie inclusiv.

(5) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie—7 iunie inclusiv.

(6) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim—Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv.

Art. 2.

Pentru lacurile de acumulare destinate producției de energie electrică, în perioadele de prohibiție este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecției zonelor de depunere a icrelor, cu excepția considerentelor de prevenire a calamităților naturale.

Art. 3.

(1) Se declară zone de protecție pentru resursele acvatice vii:

a) 500 m amonte și aval măsurați pe axul albiei minore, din axul longitudinal al podurilor care au cel puțin un picior în albia minoră a cursurilor de apă;

b) râul Mureș în zona municipiului Arad, între cartierele Micălaca și Subcetate (zona dintre podul rutier și podul CFR);

c) râul Mureș în zona localității Cristești, în spatele combinatului chimic Azomureș — 1.400 m de la țeava de gaz până la 250 m aval podul de inele având coordonatele 46°30’56.64”N, 24°29’44.01”E (mal drept amonte) și 46°30’35.90”N, 24°28’53.49”E (mal drept aval);

d) râul Mureș în zona localității Gheja, la podul de cale ferată (500 m aval și amonte de pod) având coordonatele 46.27’40.16”N, 24.03’40.43” E (mal drept amonte) și 46°26’07.59”N, 24°03’34.54”E (mal drept aval);

e) râul Mureș în zona localității Morești — 2.900 m de la prag cascadă în aval până la podul de inele având coordonatele 46°29’17.05”N, 24°26’24.52”E (mal drept amonte) și 46°33’32.15”N, 24°33’40.98”E (mal drept aval);

f) râul Mureș în zona localității Chinari — 500 m (250 m amonte și aval față de curbă) — „la terenul de fotbal”, având coordonatele 46°36’11.51”N, 24°35’29.37”E (mal drept amonte) și 46°36’01.31”N, 24°35’20.75”E (mal drept aval);

g) râul Mureș, în zona Vălenii de Mureș, de la podul pietonal de trecere peste Mureș — 300 m amonte și 200 m aval, având coordonatele 46°53’13.60”N, 24°47’33.23”E și 46°53’07.61”N, 24°47’19.59”E;

h) râul Mureș, în zona Brâncovenești la baraj — 300 m amonte și 200 m aval, având coordonatele 46°51’06.13”N, 24°46’00.82”E și 46°50’50.77”N, 24°45’57.29”E;

i) localitatea Chinari la țeava de gaz — 600 m (400 m aval și 200 m amonte față de țeavă), având coordonatele 46°36’01.64”N, 24°35’18.12”E (mal drept amonte) și 46°35’44.11”N, 24°35’08.82”E (mal drept aval);

j) râul Mureș, în zona Cristești de la canalul de scurgere a fabricii de bere Heineken — 200 m amonte, având coordonatele 40°29’54.03”N, 24°27’25.36”E și 46°29’55.30”N, 24°27’34.46”E;

k) râul Mureș, 150 m amonte și aval de podurile care traversează râul Mureș;

l) râul Mureș în zona localității Târgu Mureș, 300 m amonte Baraj Priză I, inclusiv Brațul Mort și pârâul Cotuș (limită amonte de 300 m are ca reper primul plop de la vărsarea pârâului Cotuș în râul Mureș), având coordonatele 46°33’55.43”N, 24°34’10.90”E — 46°33’39.57”N, 24°34’02.52”E;

m) râul Crișul Repede zona aval golf Sântion 47°04’45.9”N 21°48’39.2”E până la localitatea Tărian, priza de captare canalul Crișurilor Tărian 47°5’17.16”N 21°47’2.01”E;

n) râul Crișul Repede, comuna Sântandrei/localitatea Sântion, 500 m aval 47°4’53.38”N 21°50’16.25”E și amonte 47°4’47.13”N 21°50’49.84”E de priza de apă Stație sortare balastieră Aquaserv Sântion;

o) râul Olt aval baraj ACH Avrig având coordonatele — latitudine 45.743333, longitudine 24.389500 — până la 200 m aval confluența cursului principal al Oltului cu brațul secundar având coordonatele — latitudine 45.736774, longitudine 24.375538, pe ambele maluri;

p) râul Mureș în zona localității Chețani.

(2) În zonele menționate la alin. (1) se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 martie și 1 noiembrie—31 decembrie, fără a aduce atingere perioadei de prohibiție prevăzute în prezentul ordin.

Art. 4.

Se declară zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii următoarele:

a) râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costești și confluența cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepția pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfășura în afara perioadelor de prohibiție prevăzute la art. 1 alin. (2);

b) Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluența cu canalul Sulina, de la Mm 8 + 900 și până la confluența cu canalul Răducu, tot timpul anului;

c) lacul Gâsca din Complexul Somova—Parcheș, tot timpul anului;

d) lacurile Erenciuc și Zmeica, tot timpul anului;

e) Canalul Bărbosu (canal care face legătura între Canal Cardon și Canal Letea);

f) cursul vechi al brațului Sfântu Gheorghe, în zonele cuprinse între km.: 29—44; 49—58; 64—84, tot timpul anului, cu excepția pescuitului comercial, permis numai în perioada 1 decembrie— 31 martie, iar în perioada 31 martie—15 iunie inclusiv se admite doar pescuitul scrumbiei între km 57—58, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

g) brațul Sfântu Gheorghe de la km 22—25, pe o durată de 30 de zile în perioada 15 octombrie—15 noiembrie;

h) lacul Cuejdel — rezervație naturală din județul Neamț, tot timpul anului;

i) râul Bistrița Aurie de la izvoare până la Pod Rotunda, având coordonatele 47°33’36.4”N, 25°02’37.1”E, tot timpul anului;

j) brațul secundar al râului Olt rezultat în urma devierii artificiale a râului Olt din zona localităților Sărata—Colun având coordonatele — latitudine 45.768266, longitudine 24.490176 până la confluența cu cursul principal al Oltului având coordonatele — latitudine 45.772138, longitudine 24.486772, tot timpul anului; k) brațul secundar al râului Olt din zona localității Avrig, aval dreapta baraj ACH Avrig având coordonatele — latitudine 45.746467, longitudine 24.383083 până la confluența cu cursul principal al Oltului având coordonatele — latitudine 45.739114, longitudine 24.376745, tot timpul anului;

l) albia veche a râului Olt, din dreptul localității Turnu Roșu, având coordonatele: latitudine 45.646288, longitudine 24.292240 — latitudine 45.652728, longitudine 24.300248, tot timpul anului;

m) pârâul Neagra din județul Suceava între Gura Negrișoarei și Gura Cristișorului pe o lungime de 6 km, tot timpul anului;

n) pârâul Negrișoara din județul Suceava între Gura Negrișoarei și Dârmoxa pe o lungime de 9 km, tot timpul anului;

o) râul Mureș, tot timpul anului, în zonele: — localitatea Petelea, curba de la Petelea, 700 m (450 m aval și 250 m amonte față de curbă) având coordonatele 46°44’18.46”N, 24°42’26.13”E (mal drept amonte) și 46°44’3.13”N , 24°42’15.09”E (mal drept aval); — aval de podul rutier Sălard — 1.000 m având coordonatele 46°56’39.72”N, 25°03’56.34”E (mal drept amonte) — 46°57’07.08”N, 25°04’09.57”E (mal drept aval); — localitatea Târgu Mureș, amonte de Barajul Priză I „cart. Aleea C” — întreg Brațul Mort (partea dreaptă a râului Mureș), având coordonatele 46°33’55.43”N, 24°34’10.90”E—46°33’39.57”N, 24°34’02.52”E; — localitatea Târgu Mureș, Baraj Priză I — 500 m în aval până la canalul de scurgere, având coordonatele 46°33’38.26”N, 24°34’02.87”E—46°33’32.15”N, 24°33’40.98”E; — localitatea Târgu Mureș, Baraj Priză 2 „Ady”, 600 m aval baraj până la al doilea dig de piatră având coordonatele 46.32’40.95”N, 24.31’53.15”E (mal drept amonte) și 46°32’27.18”N, 24°31’32.20”E (mal drept aval); — râul Mureș în dreptul localității Gălăloaia — podul Borzia;

p) râul Târnava Mare, în perimetrul orașului Odorheiu Secuiesc, tot timpul anului;

q) pârâul Căian de la confluența cu pârâul Chișcădaga până la vărsare în râul Mureș, tot timpul anului;

r) râul Ponor de la izvoare până la confluența cu râul Crișul Alb, tot timpul anului; s) râul Izvor de la izvoare până la confluența cu râul Crișul Alb, tot timpul anului;

ș) râul Crișul Alb superior de la izvoare până în localitatea Brad, tot timpul anului;

t) râul Romoșel de la izvoare până la podul Maiorului, tot timpul anului;

ț) râul Densuș-Galbena de la izvoare până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului;

u) râul Mălăiești de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului;

v) râul Mițești de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului;

w) Râul Alb de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; x) râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului;

y) râul Râușor de la Păltinei până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului;

z) râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului;

aa) râul Cerna Inferioară I de la barajul Cinciș până la ieșirea din localitatea Hunedoara, tot timpul anului; bb) râul Slaști de la izvoare până la confluența cu râul Cerna, tot timpul anului;

cc) râul Someșul Mare, 200 m amonte de la barajul priză alimentare cu apă a localității Beclean, tot timpul anului;

dd) râul Someșul Mare, 200 m aval și amonte de la confluența cu râul Sieu, tot timpul anului;

ee) râul Șieu, 200 m amonte de la confluența cu râul Someșul Mare, tot timpul anului; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022 11

ff) râul Mureș, județul Arad, în zona balastierelor „La Vulpe” și „Del Bono” având coordonatele 46°7’44”N, 21°29’18”E (amonte) și 46°8’9”N, 21°28’12”E (aval), tot timpul anului;

gg) râul Timiș, municipiul Lugoj, între podul vechi de fier și podul de beton, tot timpul anului;

hh) râul Timiș, localitatea Șag, de la 100 m amonte de podul de cale ferată și până la 100 m aval de podul rutier, tot timpul anului;

ii) râul Timiș, 300 m aval de pod rutier Albina de pe șoseaua Timișoara—Buziaș, tot timpul anului;

jj) râul Buzău cu afluenții săi, amonte de confluența cu pârâul Dălghiu, tot timpul anului;

kk) pârâul Dălghiu pe toată lungimea sa, tot timpul anului;

ll) brațul Chilia, zona km 72—77 Pardina, pe o durată de 60 de zile, în perioada 20 martie—18 mai inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie—29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

mm) fluviul Dunărea, zonele Mm 53—54 (Isaccea), Mm 64,5—65,5, Mm 67—68,5 (Groapa Catargului și Pluton), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 29 aprilie inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie—29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

nn) brațul Borcea, zona km 37—41 (Stelnica—Fetești), pe o durată de 60 de zile în perioada 6 aprilie—4 iunie inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie—29 noiembrie inclusiv;

oo) zonele strict protejate din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, inclusiv zonele renaturate Zaghen și Carasuhat, tot timpul anului;

pp) zona bazinului Dunărica (braț Smârda) de la confluența cu brațul Ara (X = 581892,421, Y = 269290,926) până la Vama nouă (X = 579526,105, Y = 268507,768), tot timpul anului; qq) zona Rezervației Marine Vama Veche—2 Mai, delimitată de coordonatele: Coordonate în Stereo 70 — sectoarele zonei A: 257164; 788456 și, respectiv, 256493; 788501 257052; 787992 256509; 788802 259130; 788415 256202; 788814 259167; 788447 256190; 788515 Coordonate în Stereo 70 — sectoarele zonei B: coordonatele exterioare sunt cele ale rezervației marine (în partea vestică, linia țărmului) 260634; 788334 260642; 800173 254039; 800173 255143; 788425 Coordonatele geografice (în ETRS89) sunt după cum urmează: Sectoarele zonei A: 43°45’25,394”; 28°34’49,673” și, respectiv, 43°45’03,625”; 28°34’50,360” 43°45’22,434”; 28°34’28,744” 43°45’03,712”; 28°35’03,824” 43°46’29,049”; 28°34’51,717” 43°44’53,764”; 28°35’03,754” 43°46’30,200”; 28°34’53,219” 43°44’53,803”; 28°34’50,388” Sectoarele zonei B: coordonatele exterioare sunt cele ale rezervației marine (în partea vestică, linia țărmului) 43°47’17,817”; 28°34’51,065” 43°47’00,814”; 28°43’39,704” 43°43’27,240”; 28°43’26,172” 43°44’20,064”; 28°34’44,310”, tot timpul anului;

rr) interiorul bazinului portuar Mangalia, de la DJ 391B (43°48 N, 28°31’E) până la podul metalic pentru cale ferată (43°48 N, 28°32’E), tot timpul anului; ss) râul Șușița Verde 25 km de la izvoare până la satul Vaidei, tot timpul anului;

șș) râul Avrig parte superioară — amonte Poiana Neamțului, coordonate 45°38’06.1”N 24°28’19.5”E — până la izvoare, tot timpul anului;

tt) râul Jibrea afluent drept al Avrigului — amonte Captarea Marsa, coordonate GPS 45°38’31.0”N 24°25’41.7”E — până la izvoare, tot timpul anului;

țț) lac montan Iezerul Mare, tot timpul anului;

uu) lac montan Iezerul Mic, tot timpul anului;

vv) Valea Stezii superioară — afluent Pila Moale 45°40’34.6”N 23°59’22.4”E — până la izvoare, tot timpul anului;

ww) Sebeșu de Sus, valea Moașei superioară 45°36’50.4”N 24°24’11.3”E — până la izvoare, tot timpul anului;

xx) râul Mare Cibin — afluentul Beșineu de la pod Niculești 45°39’13.9”N 23°50’27.9”E — până la izvoare, tot timpul anului;

yy) râul Mic Cibin — afluenți Foltea, Rudarilor, Comenzi — de la confluența cu râul Mic Cibin până la izvoare, tot timpul anului; zz) râul Vâlsan de la baraj Dobrogeanu (Vâlsan) până la pod Robaia, având coordonatele 45°24’47.6”N 24°42’28.4”E — 45°13’04.4”N 24°46’42.7”E, tot timpul anului;

aaa) pâraiele Iapa, Tarcău și Sabasa din județul Neamț, tot timpul anului;

bbb) râul Târnava Mică în zona loc. Sângeorgiu de Pădure — 550 m amonte pod rutier, tot timpul anului; ccc) râul Târnava Mică în zona loc. Sângeorgiu de Pădure — 200 m aval pod cale ferată, tot timpul anului; ddd) pârâul Răstolița, de la gura tunelului de la baraj până la gura de vărsare, tot timpul anului.

Art. 5.

(1) În zonele și perioadele menționate la art. 3 și 4 sunt interzise:

a) pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii;

b) lucrări în zona malurilor, taluzurilor și albiei minore, care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea și recoltarea plantelor, arborilor și arbuștilor, extragerea de nămol, nisip și pietriș.

(2) Prin excepție, activitățile prevăzute alin. (1) nu sunt interzise în următoarele situații: a) când pescuitul se desfășoară în scop științific;

b) din considerente de prevenire a calamităților naturale;

c) realizarea de obiective noi declarate de interes și securitate națională potrivit prevederilor legale, precum și realizarea lucrărilor de întreținere și reparații la obiectivele și construcțiile existente.

CAPITOLUL II

Specii și perioade de prohibiție

Art. 6.

(1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează:

a) știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 martie, fără a aduce atingere prevederilor art. 1;

b) șalăul și bibanul, în perioada 20 martie—7 iunie inclusiv;

c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, tot timpul anului;

d) coregonul și lipanul, tot timpul anului;

e) păstrăvul de mare, tot timpul anului;

f) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu și păstrăvul fântânel, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 31 martie inclusiv și 1 octombrie—31 decembrie;

g) sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific;

h) racul de munte (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 iunie inclusiv și în perioada 15 octombrie—31 decembrie inclusiv;

i) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie—31 august inclusiv;

j) racul (Astacus leptodactylus), în perioada 7 aprilie— 15 iunie inclusiv și 1 septembrie—30 septembrie inclusiv, pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”;

k) linul (Tinca tinca), în perioada 7 iunie—6 iulie inclusiv, pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. (2) În apele Mării Negre se interzic:

a) reținerea, deținerea și comercializarea rechinului în perioada 15 martie—15 aprilie inclusiv și în perioada 15 octombrie—30 noiembrie inclusiv;

b) reținerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;

c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific;

d) pescuitul gobiidelor, pe o durată de 31 de zile, în perioada 15 aprilie—15 mai inclusiv;

e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, cu obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din zona economică exclusivă (ZEE).

(3) Perioada de prohibiție a calcanului este 15 aprilie— 15 iunie inclusiv.

(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a ≥ 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reținute pe timpul pescuitului va fi de cel puțin 45 cm (lungime totală).

(5) Pentru specia calcan, numărul maxim de zile de pescuit este de 180 de zile pe an.

(6) Fără a aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (1), speciile marine de pești, altele decât cele prevăzute la alin. (2) și (3), sunt permise la pescuit, cu folosirea uneltelor specifice autorizate.

(7) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea „beam traulului” în perioada de prohibiție a speciilor demersale se face doar în zonele desemnate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, la propunerea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” — INCDM Constanța, cu obligativitatea notificării de către operatorul economic a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură la fiecare ieșire/intrare din/în port a ambarcațiunilor.

(8) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor știucă, șalău, somn și crap este permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor din aceste specii (catch & release).

(9) În mod special, în râul Someșul Cald de la limita zonei de protecție integrală a Parcului Natural Apuseni, până la confluența cu lacul Beliș, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ Râul Târgului Superior (afluenții care confluează în lacul Râușor), respectiv Cuca, Bătrâna, Râușorul, Râul Târgului amonte de Lacul Râușor, Râul Doamnei Superior de la izvoare — baraj Baciu, Lacul Urlea din județul Brașov, pârâul Geoagiu de la izvoare până la confluența cu râul Mureș, Bistrița Aurie de la pod Rotunda 47°33’36.4”N 25°02’37.1”E până la confluența cu pârâul Țibău 47°34’30.7”N 25°04’36.1”E și de pod Gândacu 47°33’01.7”N 25°09’36.1”E până la pod rutier Botoș 47°31’21.8”N 25°12’28.6”E, pârâul Țibău de la izvoare până la confluența cu Bistrița Aurie, râul Sadu Inferior — amonte lac Ciupariu 45°38’37.1”N 24°05’50.2”E până la confluența cu Valea Pinului 45°36’47.8”N 24°01’22.0”E, Bistra Ardealului de la canton silvic Bucova până la confluența cu râul Rusca din localitatea Voislova, râul Bistra Ardealului Mijlociu, râul Pogăniș (35 km), de la Cadar Duboz până la Ulciuc, județul Timiș, râul Someșul Mare Inferior, limite podul Cârțivav coordonate GPS — 47°26’22”N 24°53’27”E, până la Podul Anieșului coordonate GPS 47°24’46”N 24°46’09”E, valea Iadului de la izvoare până la baraj Leșu și de la Pod 46°51”17.5”N 22°40’01.9”E — Baraj Munteni, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al tuturor speciilor de pești este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch & release).

(10) În mod special, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ Dâmbovița Superioară (Schit Dragoslavele — Baraj Pecineagu), lac Pecineagu, pârâul Cârlibaba, de la izvoare până la confluența cu râul Bistrița Aurie 47°34’15.1”N 25°07’40.6”E, râul Bistrița Aurie de la confluența cu pârâul Țibău 47°34’30.7”N 25°04’36.1”E până la pod Gândacu 47°33’01.7”N 25°09’36.1”E și de la pod Rutier Botoș 47°31’21.8”N 25°12’28.6”E până la confluența cu pârâul Puciosu 47°26’30.0”N 25°18’15.9”E, pe Valea Iadului între Baraj Leșu — pod 46°51’17.5”N 22°40’01.9”E și baraj Munteni — confluență cu Crișul Repede, Sebeșul de Sus — aval Sebeșul de Sus (Valea Moașei) de la 45°36’50.4”N 24°24’11.3”E — confluența cu Râul Olt, Sebeșul de Jos — Izvoare confluența cu Sebeșul de Sus, următoarele zone de la izvoare până la confluența cu râul Olt, respectiv, Valea Strâmbii, Valea Rindibobului, Valea Lotrioarei și râul Vadului, pârâul Tălmăcel de la izvoare la confluența cu râul Cibin, râul Mare și râul Mic Cibin de la izvoare până la confluența cu Lac Gura Râului, râul Valea Stezii de la izvoare până la confluența cu râul Cibin, râul Sadu Inferior aval Lac Ciupariu — confluența cu râul Cibin, râul Măgura Cisnădiei de la izvoare la confluența cu râul Cibin și lacul montan Sadu II (Ciupariu), râul Dobra — Bucunici confluența cu râul Sebeș, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv la păstrăv este permis numai cu reținerea a maximum trei exemplare pe zi, măsurând peste 25 cm lungime individuală.

(11) În râul Someșul Rece, de la izvoare până la confluența cu lacul de acumulare Gilău, în lacurile de acumulare din zona de munte a județului Cluj: Floroiu, Beliș-Fântânele, Tarnița, Someșul Cald, Gilău, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv este permis fără reținerea speciei clean până la data de 10 august 2022.

Art. 7.

Prohibiția pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor rizeafcă și scrumbie de Dunăre se stabilește pe sectoare astfel:

a) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 25 martie—3 aprilie inclusiv;

b) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 31 martie—14 aprilie inclusiv;

c) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Chiciu km 374,5 pe o durată de 15 zile, în perioada 12 aprilie—26 aprilie inclusiv;

d) pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Chiciu km 374,5 până la Baraj Porțile de Fier II, inclusiv brațul Gogoșu km 874,8, pe o durată de 15 zile, în perioada 22 aprilie—6 mai inclusiv;

e) pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 kilometri în largul mării și pe un coridor lat de 2 kilometri socotit câte 1 kilometru de o parte și de alta a axului brațelor Sfântu Gheorghe și Sulina, în fața brațului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;

f) se interzice pescuitul cu setci în perioada 15 aprilie— 7 iunie inclusiv, în zona marină din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, zona cuprinsă între Zătonul Mare — zona strict protejată Sacalin Zătoane din UAT Sfântu Gheorghe, canal 13 Periteașca — limită zonă strict protejată Periteașca Leahova din UAT Murighiol, în perimetrul delimitat de traseul liniei de mal și izobata 20 m, având următoarele coordonate geografice (ETRS89):

44°38’13.67”N; 29°11’29.11”E

44°40’35.49”N; 29°20’30.49”E

44°48’21.83”N; 29°19’27.84”E

44°46’12.25”N; 29°08’20.08”E;

g) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaș) se pot reține în vederea valorificării.

Art. 8.

Prin excepție de la prevederile art. 7, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei, folosind maximum 2 setci, în perioada 14 aprilie—23 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

CAPITOLUL III

Dispoziții finale

Art. 9.

(1) Perioada de prohibiție a pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al scrumbiei de Dunăre se poate modifica, pentru condiții hidrologice nefavorabile, la propunerea președintelui Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură sau la propunerea guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, după caz, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor.

(2) Pentru golful Musura, perioada de prohibiție se poate prelungi, pentru condiții hidrologice nefavorabile, la propunerea guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor.

Art. 10.

(1) Caracteristicile tehnice și condițiile de folosire a uneltelor și metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.369/2018 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale.

(2) Se interzice utilizarea beam-traulului de la mal până la izobata de 15 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la Cap Midia (44°20′ N) până la granița cu Bulgaria (43°44′ N).

(3) Se interzice utilizarea beam-traulului pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la granița cu Ucraina (45°11′ N) până la Cap Midia (44°20′ N).

(4) Se interzice folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie—30 septembrie inclusiv.

(5) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în perioada 8 iunie—30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm.

(6) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.

(7) Pentru golful Musura și meleaua Sfântu Gheorghe, zone care cuprind habitate piscicole cu specii de apă dulce, se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri și bălți, cu specificarea că se admite pescuitul cu setci, vintire și taliene.

(8) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este interzis pescuitul cu cârlige cu nadă tip paragate.

(9) Fără a aduce atingere prevederilor art. 1, în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este interzis pescuitul comercial cu pripoane, cu excepția pescarilor autorizați care au arondată ca zonă de pescuit comercial Dunărea și brațele Dunării, tot timpul anului 2022.

(10) Se interzice pescuitul comercial în rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice și ramificațiile acestora, a căror lățime a luciului de apă este mai mică de 50 m.

(11) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este interzis pescuitul recreativ/sportiv pe lacurile și canalele care nu sunt menționate în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1.266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.

(12) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se interzice folosirea oricăror unelte de pescuit în Dunăre, în fața gârlelor, canalelor și privalelor de alimentare a bălților, pe o distanță de câte 500 m de ambele părți ale gurilor de vărsare, precum și în interiorul acestora, în perioada 1 martie—9 aprilie.

(13) Exemplarele din orice specie de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice capturate în activitatea de pescuit comercial, recreativ/sportiv și familial sub dimensiunile minime legale vor fi eliberate imediat în mediul natural, indiferent de starea în care se află.

(14) Pescarii ce desfășoară activități de pescuit recreativ/sportiv pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” nu pot transporta o cantitate de pește mai mare de 10 kg/pescar sau 15 kg/familie, indiferent de numărul de zile în care au desfășurat activitatea.

Art. 11.

(1) Capturarea speciilor de pești și a altor viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 A și 4 B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanțe de urgență.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peștilor și ale altor viețuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

Art. 12.

Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităților de acvacultură.

Art. 13.

Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancționează potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 14.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 58/462/2021 privind stabilirea perioadelor și a zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2021, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 19 martie 2021, se abrogă.

Art. 15.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna

Articol conform MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1.266/2011- Lacurile și canalele unde se poate practica pescuitul recreativ în RBDD

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022

Proiect Ordin Prohibiție 2022

The post ORDIN privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2022 appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

Mâine, 20 Aprilie se încheie 5 ani de când s-a instaurat prohibiția speciilor de sturion din Dunăre și Marea Neagră prin Ordinul 545/2016 și aproximativ 15 de la primul Ordin care interzicea pescuitul sturionilor (Ordinul nr. 262/2006). În acest sens MADR și MMAP au emis un nou Ordin cu intrare în vigoare în data de 16 Aprilie 2021, privind măsurile de refacere şi conservare a populațiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale.

Ca noutate, față de celelalte Ordine, se interzice pescuitul în scop comercial recreativ/sportiv sau familial al speciilor de sturioni din habitatele piscicole naturale din România, pentru o perioadă nedeterminată cât și folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit sturioni, inclusiv ohane şi carmace, în zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale din România.

În ultimele luni, au apărut multe discuții, interpretări și întrebări în spațiul public, legate refacerea populațiilor sălbatice de sturioni și reluarea pescuitul comercial pentru capturarea și comercializarea acestor specii. În acest sens, pe baza experienței pe care am acumulat-o în ultimii 9 ani, în care m-am ocupat exclusiv de monitorizarea și cercetarea sturionilor în Dunăre și Marea Neagră, am făcut o scurtă analiză a acestor aspecte.

Populațiile de sturioni, care se reproduc în Dunăre (Fig. 1), au scăzut dramatic în ultimele secole. Primul semnal de alarmă a fost tras de Antipa, care a expus această problemă a sturionilor încă de la sfârșitul secolului XX (Antipa, 1898). Pe parcursul ultimului secol au fost o serie de oameni, dedicați acestui domeniu, care au întărit convingerile că populațiile de sturioni sunt într-o continuă scădere (Pitiș, 1949; Daia, 1926; Cărăușu, 1952; Bușniță, 1953; Bănărescu, 1964; Manea, 1980; Ciolac, 2004; Bacalbasa, 1997) iar în al 12-lea ceas, în anul 2006 pescuitul la sturioni a fost închis.

Bineînțeles că ajungerea în această situație gravă pentru sturioni a fost un proces de lungă durată, cauzat de un cumul de factori care au dezechilibrat raportul dintre mortalitate și productivitatea naturală. Este evident că în timp ce mortalitatea totală (mortalitatea naturală +mortalitatea prin pescuit) a crescut, productivitatea naturală a scăzut iar acest fapt a determinat un dezechilibru major și implicit scăderea dramatică a populațiilor de sturioni.

În anul 2006, când a fost inițiată prohibiția, stocurile de sturioni atinsese un minim istoric iar presiunea antropică generată de suprapescuit, distrugerea habitatelor de reproducere, blocarea căilor de migrație, poluare, braconaj etc., s-a reflectat în cantitățile pescuite comercial. Dacă analizăm capturile de sturioni din ultimele secole, se poate observa o scădere constantă a cantității de sturioni provenite din pescuitul comercial atât în România cât și în regiune ( (Daia, 1926; P.A.R.I.D., 1948; Manea, 1980; MPADR, 2006; CITES, 2017; FAO, 2018) așa cum se poate observa și în Figura 2 respectiv  Figura 3.

Figura 1 Capturile comerciale de sturioni realizate în România

În aproximativ 80 de ani, cantitățile de sturioni provenite din capturile comerciale au scăzut cu aproximativ  85%. Dacă în anii 1920-1924 cantitatea medie era de 439 de tone/an (Daia, 1926) în ultimi ani, în care pescuitul comercial a fost permis (1998-2005), cantitatea medie/an a fost de doar 66 tone (CITES, 2017).

Acest declin dramatic este și mai evident când analizăm numărul de exemplare capturate comercial pe parcursul ultimului secol. Analizând statistic datele din literatura de specialitate, numărul de exemplare de morun, capturate comercial în Marea Neagră a scăzut cu 97 %, de la 4254 exemplare (230000 kg) în perioada 1903-19004 la numai 111 exemplare (11060 kg ) în 2003-2004. În cazul nisetrului, exemplarele capturate comercial în Marea Neagră, au scăzut cu 99.7%, de la 10570 de exemplare, în anul 1903-1904 la numai 28 de exemplare (555 kg ) în anul 2003-2004. Această analiză este indulgentă deoarece datele din 2003-2004 sunt centralizate pentru toate capturile raportate în Marea Neagră, apele teritoriale românești, iar pentru celelalte două perioade sunt raportate producțiile provenite din pescuitul comercial din Marea Neagră zona Sf. Gheorghe-Portița, în aceste condiții scăderea este și mai abruptă (Antipa, 1909; Manea, 1980; MPADR, 2006; Ionescu, 2019)

Această scădere dramatică a determinat implementarea de măsuri urgente de protecție și conservare a speciilor de sturioni din Dunăre și Marea Neagră iar România și-a asumat acest rol în anul 2006 prin instaurarea prohibiției. Cu toate acestea, pe lângă această măsură trebuiau implementate și o serie de alte acțiuni complementare care să ajute la refacerea populațiilor de sturioni sălbatici, cum ar fi: populări, combaterea braconajului, combaterea capturilor accidentale, ajutarea comunităților de pescari tradiționali de sturioni,  monitorizarea sturionilor în Dunăre și Marea Neagră, refacerea habitatelor de reproducere, cercetarea fundamentală, cooperarea regională etc.. Din păcate nu toate acestea s-au întâmplat iar în toți acești ani  de prohibiție nu a existat un plan concret și centralizat care să reunească toate aceste măsuri sub o coordonare unitară.

O analiză succintă a măsurilor aplicate în perioada de prohibiție:

• Programul de populare cu pui de sturioni s-a desfășurat în perioada 2006-2009, a fost o acțiune bună dar incompletă deoarece statul a alocat sume mari pentru populări cu pui de sturioni dar nu s-a întreprins nici un studiu de evaluare, care să lămurească eficiența acestui program. Probabil că au considerat că populările cu sturioni sunt suficiente pentru refacerea populațiilor sălbatice. Total fals deoarece populările suport cu pui de sturioni nu se aseamănă cu popularea unei ferme de acvacultură (introduc o anumită cantitate de material biologic iar în x ani trebuie să produc o anumită cantitate de exemplare adulte), mediul natural este un ecosistem complex;
• Singurul proiect care a prevăzut monitorizarea și evaluarea sturionilor populați, a demarat în  2013 și a fost implementat de către UDJG. A fost proiect pilot de populare experimentală cu pui de sturioni și monitorizarea acestora în Marea Neagră, rezultatele au fost foarte bune dar nu suficiente. Era nevoie de o continuitate și de fonduri pentru continuarea monitorizării în Marea Neagră și în Dunăre în vederea analizării tuturor ciclurilor de dezvoltare, implicit migrația și reproducerea exemplarelor populate;
• Refacerea habitatelor de reproducere decurge destul de greu iar în afară de studii premergătoare nu există  demersuri concrete pentru refacerea coridoarelor de migrație;
• Comunitățile de pescari tradiționali de sturioni au fost ignorați, compensațiile care s-au promis în anul 2005 nu s-au acordat. De asemenea nu au fost implicați concret în programele de conservare ale acestor specii. Acest fapt a produs o ruptură între conceptul de conservare și sentimentul de defavorizare, astfel generând o intensificare a capturilor accidentale.
• Monitorizarea și cercetarea sturionilor în Dunăre și Marea Neagră a fost făcută izolat de câteva instituții și organizații fără o coordonare națională/regională. Studiile care au fost generate nu pot fi compilate pentru a obține concluzii pertinente și unitare despre populațiile de sturioni;
• Braconajul nu a fost stopat și a creat o presiune asupra sturionilor sălbatici dar care nu poate fi cuantificată datorită lipsei datelor
• Capturile accidentale reprezintă cea mai mare presiune care se exercită asupra populațiilor de sturioni din Dunăre și Marea Neagră deoarece sunt greu de identificat (pescari cu documente, cu unelte și metode legale)   iar capturile ajung în majoritatea cazurilor pe piața neagră. Era necesară o mai bună informare a pescarilor din partea autorităților și înăsprirea sancțiunilor pentru cei care nu eliberează exemplarele de sturioni capturate accidental. Mirajul banilor proveniți din ”ghinionul” sturionilor, icrele negre, a câștigat în detrimentul speciilor capturate comercial accidental dar și prin pescuit științific.
• hotărârea nr. 1.191 din 24 noiembrie 2010 privind stabilirea sistemului de înregistrare a loturilor de sturioni din crescătorii și a caviarului obținut din activități de acvacultură și de marcare prin etichetare a caviarului nu s-a aplicat niciodată. În acest fel nu s-a putut urmării trasabilitatea sturionilor proveniți din import sau acvacultura din România, creând posibilitatea comercializării exemplarelor sălbatice acoperite de acvacultură asta și în detrimentul adevăraților producători de sturioni și caviar
• acvacultura de sturioni nu a fost susținută și nu s-a dezvoltat corespunzător pentru a scădea presiunea asupra exemplarelor sălbatice, ca alternativă pentru piața neagră. În 2016 România producea 33 tone de sturioni iar în 2020 s-au produs 94 tone, mult prea puțin ca să acopere cererea.
• Sturionii sunt resursă acvatică comună iar o conservare corespunzătoare necesită o cooperare regională. În afară de cazuri izolate, (ex. Conferința de la Galați) autoritățile nu au avut o abordare coerentă în acest sens

Din observațiile mele din ultimii 9 ani, se vede o îmbunătățire față de anul 2005 la Păstrugă dar în același timp, din anul 2014 nu am capturat pui sau adulți sălbatici de nisetru. Este necesară o abortare științifică și administrativă intraspecifică deoarece comportamentul speciilor sălbatice de sturioni, din Dunăre și Marea Neagră, este diferit și nu se poate generaliza anumit trend pentru toate speciile. Cu toate acestea când spunem că o specie este pe un trend ascendent (ex. păstruga) și se pune în discuție dacă populația s-a refăcut, contează foarte mult la ce an ne raportăm, pentru că 2005 (ultimul an în care a fost deschis pescuitul comercial la sturioni) nu poate fi considerat un an de referință pentru o comparație a populațiilor de sturioni.

În contextul biologic al acestor specii și anume perioada lungă de atingere a maturității sexuale, a ciclului de reproducere periodicitate între aproximativ 3-6 ani cât și sute de ani de suprapescuit, 15 ani este o perioadă scurtă pentru a putea vorbi de o refacere a populațiilor, implicit a unui raport pozitiv între productivitate naturală și mortalitate.

De exemplu  prima populare moruni din România  a fost în anul 2006, când s-au populat 12500 de pui de câteva luni care, posibil ca în mare parte, să nu fi atins maturitatea sexuală, de aceea o abordare unei protecții pe termen lung este imperios necesară. Efectele populărilor cu sturioni, pe care le-a realizat România în ultimii 15 ani, (aproximativ 650 mii de pui de sturioni Fig. 5), deocamdată nu se pot vedea și asta pentru că acest timp reprezintă ”o secundă” pentru populațiile acestor specii. Toate aceste eforturi trebuiau să fie constante, unitare și cu o viziune pe termen lung și care să impună și o monitorizare adecvată. Cred că pe viitor o parte din acestea pot fi rezolvate prin înființarea unei facilități Ex-Situ, pe care am descris-o AICI

Îmi e cât se poate de clar faptul că o viitoare deschidere a pescuitului comercial al sturionilor, fie și pentru numai o specie (lucru solicitat de comunitățile de pescari), ar crea o situație complexă pentru supraviețuirea acestor specii, deoarece, în contextul actual al pescăriei Românești, consider că este imposibilă o administrare coerentă a situațiilor provocate de încetarea prohibiției iar presiunile la care vor fi supuse aceste specii vor anula toate eforturile depuse în ultimii ani. Deschiderea pescuitului comercial al sturionilor este tentant pentru mai multe categorii sociale, fie și cu cote minimale, dar în contextul actual s-ar complica și mai mult încercarea autorităților de a stopa braconajul și comerțul ilegal cu sturioni și produse provenite de la aceștia.

Aceasta este o părere foarte succintă dar toate aceste aspecte sunt amplu evaluate și prezentate în Planul de Acțiune Pan European pentru Sturioni (PANEUAP) aprobat, inclusiv de România, prin Conivența de la Berna în anul 2018. De asemenea toate aceste aspecte au fost discutate și analizate în cadrul Conferinței de la Galați “Conservation of Danube Sturgeons – a challenge or a burden”, din 28-30 octombrie 2019 – organizat în comun de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice și Biodiversitate) cu DSTF (Task Force Dunărea Sturgeon) ), Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Mediului din România, ANPA (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), WSCS (World Sturgeon Conservation Society) și WWF (World Wide Fund for Nature), sub patronajul Președinției Române a SUERD (Strategia UE pentru regiunea Dunării) și Academiei Române.

Conferința s-a concentrat, de asemenea, pe elaborarea de mesaje cheie pentru factorii de decizie din toate instituțiile relevante și alte organizații/instituții interesate, ca bază pentru modelarea acțiunilor viitoare și a căilor de urmat, necesare pentru salvarea sturionilor de la dispariție.

„Declarația de la Galați” pentru conservarea sturionilor din Dunăre și Marea Neagră, a fost adoptată în unanimitate de toți participanții la conferință, mesajul acesteia fiind destinat să servească drept bază pentru activitățile de conservare a sturionilor, necesare în regim de urgență în toate țările și sectoarele pe toate nivelurile relevante. ACCENTUEAZĂ necesitatea prohibiției și conservarea sturionilor pe termen lung datorită atingerii maturității sexuale la vârste înaintate și implicit al ciclului de viață lung;

Consider că prelungirea prohibitei la sturioni, a fost imperios necesară pentru supraviețuirea acestor specii dar NU SUFICIENTĂ, de aceea adoptarea de măsuri complementare este vătală pentru sturioni, cum ar fi:

• înființarea Facilității Ex-SITU pentru conservarea și monitorizarea sturionilor, așa cum am descris-o și promovat-o în anii trecuți. O astfel de facilitate ar transforma România într-un HUB regional și European în privința conservării, monitorizării și cercetării sturionilor (Ionescu, 2020)
• înființarea unei comisii la nivelul ministerului (mediu/agricultură) care să aibă ca misiune strategia României  pe termen mediu și lung cu privire la sturioni. Comisia trebuie să aibă o componență cei mai buni specialiști pe sturioni din România cu studii de profil care să poată să facă un plan concret  pentru refacerea populațiilor de sturioni, să monitorizeze studiile din acest domeniu, să propună măsuri concrete către ministerele de resort, să întocmească ghiduri obligatorii de monitorizare, cercetare, marcare, date biometrice în scopul unei mai bune cooperări, să stabilească legături cu instituțiile din țările riverane și să atragă finanțări Eu.
• acordarea de compensații pescarilor tradiționali de sturioni sau propuneri clare cu privire la implicarea acestora în conservarea acestor specii (ex. granturi de conservare)
• refacerea coridoarelor de migrațiune a sturionilor prin construirea trecătorilor de pești de la PF1 și PF2
• identificarea și protecția habitatelor de reproducere
• analiza efectului poluanților asupra populațiilor de sturioni (e. poluarea fonică)
• aplicarea hotărârii nr. 1.191 din 24 noiembrie 2010
• înăsprirea sancțiunilor pentru reținerea și comercializarea sturionilor, fie că vorbim de exemplare provenite din braconaj, capturi accidentale sau pescuit științific
• alocarea de sume pentru monitorizarea și cercetarea sturionilor și creare unei baze de date comune cu privire la aceste specii
• centralizarea populărilor cu sturioni și impunerea de reguli clare cu privire la aceste acțiuni (ex. părinți sălbatici cu diversificate genetică mare) și interzicerea folosirii exemplarelor sălbatice, aflate în timpul migrației, pentru reproducerea artificială.

Faptul că în Sec. XVII, Evliya Celebi, în timpul călătoriei din Dobrogea, amintea faptul că  ”în fiecare zi cad în plasă 70 de moruni mari, fiecare are o lungime de opt-nouă arșini” (Decei, 1976) iar după 400 de ani într-un an întreg, în toată România se mai capturau 100 de exemplare de morun ar trebui să ne dea de gândit, să realizăm că această resursă, fără o administrare sustenabilă, nu este infinită.

Trebuie să lăsăm deoparte interesele mici, pe termen scurt și să ne gândim mai mult la viitorul acestor specii în contextul urmașilor noștri. E mult mai ușor să păstrezi decât să reintroduci, de aceea dacă vrem ca aceste specii să fie o mândrie pentru România trebuie să începem să tratăm cauzele și nu efectele.

Este un pas înainte pentru salvarea sturionilor, un pas mic dar în direcția bună, de aceea felicit autoritățile MADR,MMAP, ANPA. și organizațiile care au pus umărul WWF, DSTF și WSCS

*Toate drepturile rezervate

Citare: Ionescu, T. I., 2021. Prohibița sturionilor, între necesitate și insuficiență. [Online]
Available at: https://sturgeons.eu/prohibitia-sturionilor/

The post Prohibița sturionilor, între necesitate și insuficiență appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

ORDIN nr. 58 din 12 martie 2021
privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie şi refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2021

EMITENT: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 278 din 19 martie 2021

Data intrării în vigoare: 19 Martie 2021

Forma consolidată valabilă la data de 19 Martie 2021

Istoric consolidări    Având în vedere Referatul de aprobare nr. 2.874 din 8.03.2021 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi Referatul de aprobare nr. 196.790 din 17.03.2021 al Direcţiei biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,
  luând în considerare prevederile:
  - art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
  – art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.207/2003;
  – art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;
  – art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,
  ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrul mediului, apelor şi pădurilor emit următorul ordin:
CAP. I
  Zone şi perioade de prohibiţie
ART. 1
  (1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie-7 iunie inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.
  (2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv.
  (3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv.
  (4) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/ sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie-7 iunie inclusiv.
  (5) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie-7 iunie inclusiv.
  (6) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în Complexul Razim-Sinoe şi lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv.
ART. 2
  Pentru lacurile de acumulare destinate producţiei de energie electrică, în perioadele de prohibiţie este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecţiei zonelor de depunere a icrelor, cu excepţia considerentelor de prevenire a calamităţilor naturale.
ART. 3
  (1) Se declară zone de protecţie pentru resursele acvatice vii:
  a) 500 m amonte şi aval măsuraţi pe axul albiei minore, din axul longitudinal al podurilor care au cel puţin un picior în albia minoră a cursurilor de apă;
  b) râul Mureş în zona municipiului Arad, între cartierele Micălaca şi Subcetate (zona dintre podul rutier şi podul CFR);
  c) râul Mureş în zona localităţii Cristeşti, în spatele combinatului chimic Azomureş -1.400 m de la ţeava de gaz până la 250 m aval podul de inele având coordonatele 46°30’56.64“N, 24°29’44.01“E (mal drept amonte) şi 46°30’35.90“N, 24°28’53.49“E (mal drept aval);
  d) râul Mureş în zona localităţii Gheja, la podul de cale ferată (500 m aval şi amonte de pod) având coordonatele 46°27’40.16“N, 24°03’40.43“E (mal drept amonte) şi 46°26’07.59“N, 24°03’34.54“E (mal drept aval);
  e) râul Mureş în zona localităţii Moreşti – 2.900 m de la prag cascadă în aval până la podul de inele, având coordonatele 46°29’17.05“N, 24°26’24.52“E (mal drept amonte) şi 46°33’32.15“N, 24°33’40.98“E (mal drept aval);
  f) râul Mureş în zona localităţii Chinari – 500 m (250 m amonte şi aval faţă de curbă) – „la terenul de fotbal“, având coordonatele 46°36’11.51“N, 24°35’29.37“E (mal drept amonte) şi 46°36’01.31“N, 24°35’20.75“E (mal drept aval);
  g) localitatea Chinari la ţeava de gaz – 600 m (400 m aval şi 200 m amonte faţă de ţeavă), având coordonatele 46°36’01.64“N, 24°35’18.12“E (mal drept amonte) şi 46°35’44.11“N, 24°35’08.82“E (mal drept aval);
  h) râul Mureş, în zona Vălenii de Mureş, de la podul pietonal de trecere peste Mureş – 300 m amonte şi 200 m aval, având coordonatele 46°53’13.60“N, 24°47’33.23“E şi 46°53’07.61“N, 24°47’19.59“E;
  i) râul Mureş, în zona Brâncoveneşti la baraj – 300 m amonte şi 200 m aval, având coordonatele 46°51’06.13“N, 24°46’00.82“E şi 46°50’50.77“N, 24°45’57.29“E;
  j) râul Mureş, în zona Cristeşti de la canalul de scurgere al fabricii de bere Heineken – 200 m amonte, având coordonatele 40°29’54.03“N, 24°27’25.36“E şi 46°29’55.30“N, 24°27’34.46“E;
  k) Râul Mureş, 150 m amonte şi aval de podurile care traversează râul Mureş;
  l) râul Mureş în zona localităţii Târgu Mureş, 300 m amonte baraj Priză I, inclusiv Braţul Mort şi pârâul Cotuş (limită amonte de 300 m are ca reper primul plop de la vărsarea pârâului Cotuş în râul Mureş), având coordonatele 46°33’55.43“N, 24°34‘10.90“E – 46°33’39.57“N, 24°34’02.52“E;
  m) râul Crişul Repede zona aval golf Sântion 47°04’45.9“N 21°48’39.2“E până la localitatea Tărian, priza de captare canalul Crişurilor Tărian 47°5’17.16“N 21°47’2.01“E;
  n) râul Crişul Repede, comuna Sântandrei/localitatea Sântion, 500 m aval 47°4’53.38“N 21°50’16.25“E şi amonte 47°4’47.13“N 21°50’49.84“E de priza de apă Staţie sortare balastieră Aquaserv Sântion;
  o) râul Olt aval baraj ACH Avrig având coordonatele – latitudine 45.743333, longitudine 24.389500 – până la 200 m aval confluenţa cursului principal al Oltului cu braţul secundar, având coordonatele – latitudine 45.736774, longitudine 24.375538, pe ambele maluri.
  (2) În zonele menţionate la alin. (1) se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în perioada 1 noiembrie 2021-15 martie 2022, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie prevăzute în prezentul ordin.
ART. 4
  Se declară zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii următoarele:
  a) râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadelor de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (2);
  b) Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm 8 + 900 şi până la confluenţa cu canalul Răducu, tot timpul anului;
  c) lacul Gâsca din Complexul Somova-Parcheş, tot timpul anului;
  d) lacurile Erenciuc şi Zmeica, tot timpul anului;
  e) canalul Bărbosu (canal care face legătura între canal Cardon şi canal Letea);
  f) cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe, în zonele cuprinse între km 29-44; 49-58; 64-84, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor (catch and release) şi a pescuitului comercial, permis numai în perioada 1 decembrie – 31 martie, iar în perioada 31 martie-15 iunie inclusiv se admite doar pescuitul scrumbiei între km 57-58, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiţie prevăzute în prezentul ordin;
  g) braţul Sfântu Gheorghe de la km 22-24, pe o durată de 30 de zile în perioada 15 octombrie-15 noiembrie;
  h) lacul Cuejdel, rezervaţie naturală din judeţul Neamţ, tot timpul anului;
  i) râul Bistriţa Aurie de la izvoare până la Pod Rotunda, având coordonatele 47°33’36.4“N, 25°02’37.1“E, tot timpul anului;
  j) braţul secundar al râului Olt rezultat în urma devierii artificiale a râului Olt din zona localităţilor Sărata-Colun, având coordonatele – latitudine 45.768266, longitudine 24.490176, până la confluenţa cu cursul principal al Oltului, având coordonatele – latitudine 45.772138, longitudine 24.486772, tot timpul anului;
  k) braţul secundar al râului Olt din zona localităţii Avrig, aval dreapta baraj ACH Avrig, având coordonatele – latitudine 45.746467, longitudine 24.383083 – până la confluenţa cu cursul principal al Oltului, având coordonatele – latitudine 45.739114, longitudine 24.376745, tot timpul anului;
  l) albia veche a râului Olt, din dreptul localităţii Turnu Roşu, având coordonatele – latitudine 45.646288, longitudine 24.292240 – latitudine 45.652728, longitudine 24.300248, tot timpul anului;
  m) pârâul Neagra din judeţul Suceava între Gura Negrişoarei şi Gura Cristişorului pe o lungime de 6 km, tot timpul anului;
  n) pârâul Negrişoara din judeţul Suceava între Gura Negrişoarei şi Dârmoxa pe o lungime de 9 km, tot timpul anului;
  o) râul Mureş, tot timpul anului, în zonele:
  - localitatea Petelea, curba de la Petelea, 700 m (450 m aval şi 250 m amonte faţă de curbă), având coordonatele 46°44’18.46“N, 24°42’26.13“E (mal drept amonte) şi 46°44’3.13“N, 24°42’15.09.“E (mal drept aval);
  – aval de podul rutier Sălard – 1.000 m, având coordonatele 46°56’39.72’’N, 25°03’56.34’’E (mal drept amonte) – 46°57’07.08’’N, 25°04’09.57’’E (mal drept aval);
  – localitatea Târgu Mureş, amonte de barajul Priză I „cart. Aleea C“ – întreg Braţul Mort (partea dreaptă a râului Mureş), având coordonatele 46°33’55.43’’N, 24°34’10.90’’E – 46°33’39.57’’N, 24°34’02.52’’E;
  – localitatea Târgu Mureş, baraj Priză I – 500 aval până la canalul de scurgere, având coordonatele 46°33’38.26’’N, 24°34’02.87’’E – 46°33’32.15’’N, 24°33’40.98’’E;
  – localitatea Târgu Mureş, baraj Priză 2 „Ady“, 600 m aval baraj până la al doilea dig de piatră, având coordonatele 46°32’40.95’’N, 24°31’53.15’’E (mal drept amonte) şi 46°32’27.18’’N, 24°31’32.20’’E (mal drept aval);
  p) râul Târnava Mare, în perimetrul oraşului Odorheiu Secuiesc, tot timpul anului;
  q) pârâul Căian de la confluenţa cu pârâul Chişcădaga până la vărsare în râul Mureş, tot timpul anului;
  r) râul Ponor de la izvoare până la confluenţa cu râul Crişul Alb, tot timpul anului;
  s) râul Izvor de la izvoare până la confluenţa cu râul Crişul Alb, tot timpul anului;
  ş) râul Crişul Alb superior de la izvoare până în localitatea Brad, tot timpul anului;
  t) râul Romoşel de la izvoare până la podul Maiorului, tot timpul anului;
  ţ) râul Densuş-Galbena de la izvoare până la confluenţa cu Râul Mare, tot timpul anului;
  u) râul Mălăieşti de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;
  v) râul Miţeşti de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;
  w) râul Alb de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;
  x) râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului;
  y) râul Râuşor de la Păltinei până la confluenţa cu Râul Mare, tot timpul anului;
  z) râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului;
  aa) râul Cerna Inferioară I de la barajul Cinciş până la ieşirea din localitatea Hunedoara, tot timpul anului;
  bb) râul Slaşti de la izvoare până la confluenţa cu râul Cerna, tot timpul anului;
  cc) râul Someşul Mare, 200 m amonte de la barajul priză alimentare cu apă a localităţii Beclean, tot timpul anului;
  dd) râul Someşul Mare, 200 m aval şi amonte de la confluenţa cu râul Şieu, tot timpul anului;
  ee) râul Şieu, 200 m amonte de la confluenţa cu râul Someşul Mare, tot timpul anului;
  ff) râul Mureş, judeţul Arad, în zona balastierelor „La Vulpe“ şi „Del Bono“, având coordonatele 46°7’44’’N, 21°29’18’’E (amonte) şi 46°8’9’’N, 21°28’12’’E (aval), tot timpul anului;
  gg) râul Timiş, municipiul Lugoj, între podul vechi de fier şi podul de beton, tot timpul anului;
  hh) râul Timiş, localitatea Şag, de la 100 m amonte de podul de cale ferată şi până la 100 m aval de podul rutier, tot timpul anului;
  ii) râul Timiş, 300 m aval de pod rutier Albina de pe şoseaua Timişoara-Buziaş, tot timpul anului;
  jj) râul Buzău cu afluenţii săi, amonte de confluenţa cu pârâul Dălghiu, tot timpul anului;
  kk) pârâul Dălghiu pe toată lungimea sa, tot timpul anului;
  ll) braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 de zile în perioada 20 martie-18 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, excepţie făcând pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiţie prevăzute în prezentul ordin;
  mm) fluviul Dunărea, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 29 aprilie inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, excepţie făcând pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiţie prevăzute în prezentul ordin;
  nn) braţul Borcea, zona km 37-41 ( Stelnica-Feteşti), pe o durată de 60 de zile în perioada 6 aprilie-4 iunie inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv;
  oo) zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, inclusiv zona de renaturare Zagăn, tot timpul anului;
  pp) zona bazinului Dunărica (braţ Smârda) de la confluenţa cu braţul Ara (X = 581892,421, Y = 269290,926) până la Vama nouă (X = 579526,105, Y = 268507,768), tot timpul anului;
  qq) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche-2 Mai, delimitată de coordonatele:
  - coordonate în Stereo 70 sectoarele zonei A:
  257164; 788456
  257052; 787992
  259130; 788415
  259167; 788447
  şi, respectiv:
  256493; 788501
  256509; 788802
  256202; 788814
  256190; 788515
  – coordonate în Stereo 70 sectoarele zonei B – coordonatele exterioare sunt cele ale rezervaţiei marine (în partea vestică, linia ţărmului):
  260634; 788334
  260642; 800173
  254039; 800173
  255143; 788425
  – coordonatele geografice (în ETRS89) sunt după cum urmează:
  Sectoarele zonei A:
  43°45’25,394’’; 28°34’49,673’’
  43°45’22,434’’; 28°34’28,744’’
  43°46’29,049’’; 28°34’51,717’’
  43°46’30,200’’; 28°34’53,219’’
  şi, respectiv:
  43°45’03,625’’; 28°34’50,360’’
  43°45’03,712’’; 28°35’03,824’’
  43°44’53,764’’; 28°35’03,754’’
  43°44’53,803’’; 28°34’50,388’’
  Sectoarele zonei B – coordonatele exterioare sunt cele ale rezervaţiei marine (în partea vestică, linia ţărmului):
  43°47’17,817’’; 28°34’51,065’’
  43°47’00,814’’; 28°43’39,704’’
  43°43’27,240’’; 28°43’26,172’’
  43°44’20,064’’; 28°34’44,310’’, tot timpul anului;
  vv) Valea Stezii superioară – afluent Pila Moale 45°40’34.6’’N 23°59’22.4’’E – până la izvoare, tot timpul anului;
  xx) râul Mare Cibin – afluentul Beşineu de la pod Niculeşti 45°39’13.9’’N 23°50’27.9’’E – până la izvoare, tot timpul anului;
  rr) interiorul bazinului portuar Mangalia, de la DJ 391B (43°48 N, 28° 31’E) până la podul metalic pentru calea ferată (43°48 N, 28° 32’E), tot timpul anului;
  ss) râul Şuşiţa Verde 25 km de la izvoare până la satul Vaidei, tot timpul anului;
  şş) râul Avrig parte superioară – amonte Poiana Neamţului, coordonate 45°38’06.1’’N 24°28’19.5’’E – până la Izvoare, tot timpul anului;
  tt) râul Jibrea afluent drept al Avrigului – amonte Captarea Marsa, coordonate GPS 45°38’31.0’’N 24°25’41.7’’E, până la Izvoare, tot timpul anului;
  ţţ) lac montan Iezerul Mare, tot timpul anului;
  uu) lac montan Iezerul Mic, tot timpul anului;
  ww) Sebeşu de Sus, valea Moaşei superioară 45°36’50.4’’N 24°24’11.3’’E – până la izvoare, tot timpul anului;
  yy) râul Mic Cibin – afluenţi Foltea, Rudarilor, Comenzi – de la confluenţa cu râul Mic Cibin până la izvoare, tot timpul anului;
  zz) râul Vâlsan de la Baraj Dobrogeanu (Vâlsan) până la pod Robaia, având coordonatele 45°24’47.6’’N 24°42’28.4’’E – 45°13’04.4’’N 24°46’42.7’’E, tot timpul anului.
ART. 5
  (1) În zonele şi perioadele menţionate la art. 3 şi 4 sunt interzise:
  a) pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii;
  b) lucrări în zona malurilor, taluzurilor şi albiei minore, care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, arborilor şi arbuştilor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş.
  (2) Prin excepţie, activităţile prevăzute alin. (1) nu sunt interzise în următoarele situaţii:
  a) când pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific;
  b) din considerente de prevenire a calamităţilor naturale;
  c) realizarea de obiective noi declarate de interes şi securitate naţională potrivit prevederilor legale, precum şi realizarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la obiectivele şi construcţiile existente.
CAP. II
  Specii şi perioade de prohibiţie
ART. 6
  (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice vii, după cum urmează:
  a) ştiuca, în perioada 1 februarie 2022-15 martie 2022, fără a aduce atingere prevederilor art. 1;
  b) şalăul şi bibanul, în perioada 20 martie-7 iunie inclusiv;
  c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului;
  d) coregonul şi lipanul, tot timpul anului;
  e) păstrăvul de mare, tot timpul anului;
  f) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânel, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 31 martie 2021 şi în perioada 1 octombrie 2021 – 31 martie 2022;
  g) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific;
  h) racul de munte (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până 15 iunie inclusiv şi în perioada 15 octombrie-31 decembrie inclusiv;
  i) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie-31 august inclusiv.
  (2) În apele Mării Negre se interzic:
  a) reţinerea, deţinerea şi comercializarea rechinului în perioada 15 martie-15 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie-30 noiembrie inclusiv;
  b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;
  c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific;
  d) pescuitul gobiidelor, pe o durată de 31 de zile, în perioada 15 aprilie-15 mai inclusiv;
  e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, cu obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din zona economică exclusivă (ZEE).
  (3) Perioada de prohibiţie a calcanului este 15 aprilie-15 iunie inclusiv.
  (4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a ≥ 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reţinute pe timpul pescuitului va fi de cel puţin 45 cm (lungime totală).
  (5) Pentru specia calcan, numărul maxim de zile de pescuit este de 180 de zile pe an.
  (6) Fără a aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (1), speciile marine de peşti, altele decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3), sunt permise la pescuit, cu folosirea uneltelor specifice autorizate.
  (7) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea beam-traulului în perioada de prohibiţie a speciilor demersale se face doar în zonele desemnate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, la propunerea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ – INCDM Constanţa, cu obligativitatea notificării de către operatorul economic a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la fiecare ieşire/intrare din/în port a ambarcaţiunilor.
  (8) În mod special, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, în afara perioadelor de prohibiţie, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor ştiucă, şalău, somn şi crap este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch and release).
  (9) În mod special, în râul Someşul Cald de la limita zonei de protecţie integrală a Parcului Natural Apuseni până la confluenţa cu lacul Beliş, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ Râul Târgului Superior (afluenţii care confluează în lacul Râuşor), respectiv Cuca, Bătrâna, Râuşorul, Râul Târgului amonte de lacul Râuşor, Râul Doamnei Superior de la izvoare – baraj Baciu, lacul Urlea din judeţul Braşov, pârâul Geoagiu de la izvoare până la confluenţa cu râul Mureş, Bistriţa Aurie de la Pod Rotunda 47°33’36.4’’N 25°02’37.1’’E până la confluenţa cu pârâul Ţibău 47°34’30.7’’N 25°04’36.1’’E şi de la pod Gândacu 47°33’01.7’’N 25°09’36.1’’E până la pod rutier Botoş 47°31’21.8’’N 25°12’28.6’’E, pârâul Ţibău de la izvoare până la confluenţa cu Bistriţa Aurie, râul Avrig de la confluenţa cu râul Olt până la Poiana Neamţului între coordonatele GPS 45°43’19.8’’N 24°20’40.0’’E – 45°38’06.4’’N 24°28’19.4’’E şi aval Captarea Marsa coordonate GPS 45°38’31.6’’N 24°25’42.2’’E, râul Sadu Inferior – amonte lac Ciupariu 45°38’37.1’’N 24°05’50.2“E până la confluenţa cu Valea Pinului 45°36’47.8’’N 24°01’22.0’’E, Bistra Ardealului de la canton silvic Bucova până la confluenţa cu râul Rusca din localitatea Voislova, râul Bistra Ardealului Mijlociu, râul Pogăniş (35 km), de la Cadar Duboz până la Ulciuc, judeţul Timiş, râul Someşul Mare Inferior, limite podul Cârţivav coordonate GPS 47°26’22’’N 24°53’27’’E, până la Podul Anieşului coordonate GPS 47°24’46’’N 24°46’09’’E, Valea Iadului de la izvoare până la baraj Leşu şi de la pod 46°51’’17.5’’N 22°40’01.9’’E – Baraj Munteni, în afara perioadelor de prohibiţie, pescuitul recreativ/sportiv al tuturor speciilor de peşti este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch and release).
  (10) În mod special, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ Dâmboviţa Superioară (schit Dragoslavele-baraj Pecineagu), lac Pecineagu, pârâul Cârlibaba, de la izvoare până la confluenţa cu râul Bistriţa Aurie 47°34’15.1’’N 25°07’40.6’’E, râul Bistriţa Aurie de la confluenţa cu pârâul Ţibău 47°34’30.7’’N 25°04’36.1’’E până la pod Gândacu 47°33’01.7’’N 25°09’36.1’’E şi de la pod rutier Botoş 47°31’21.8’’N 25°12’28.6’’E până la confluenţa cu pârâul Puciosu 47°26’30.0’’N 25°18’15.9’’E, pe Valea Iadului între Baraj Leşu – pod 46°51’17.5’’N 22°40’01.9’’E şi baraj Munteni – confluenţă cu Crişul Repede, Sebeşul de Sus – aval Sebeşul de Sus (Valea Moaşei) de la 45°36’50.4’’N 24°24’11.3’’E confluenţa cu râul Olt, Sebeşul de Jos – izvoare – confluenţa cu Sebeşul de Sus, următoarele zone de la izvoare până la confluenţa cu râul Olt, respectiv Valea Strâmbii, Valea Rindibobului, Valea Lotrioarei şi râul Vadului, pârâul Tălmăcel de la izvoare la confluenţa cu râul Cibin, râul Mare şi râul Mic Cibin de la izvoare până la confluenţa cu lacul Gura Râului, râul Valea Stezii de la izvoare până la confluenţa cu râul Cibin, râul Sadu Inferior aval lacul Ciupariu – confluenţa cu râul Cibin, râul Măgura Cisnădiei de la izvoare la confluenţa cu râul Cibin şi râul montan Sadu II (Ciupariu), râul Dobra – Bucunici – confluenţa cu râul Sebeş, în afara perioadelor de prohibiţie, pescuitul recreativ/sportiv la păstrăv este permis numai cu reţinerea a maximum trei exemplare pe zi, măsurând peste 25 cm lungime individuală.
  (11) În râul Someşul Rece, de la izvoare până la confluenţa cu lacul de acumulare Gilău, în lacurile de acumulare din zona de munte a judeţului Cluj: Floroiu, Beliş-Fântânele, Tarniţa, Someşul Cald, Gilău, în afara perioadelor de prohibiţie, pescuitul recreativ/sportiv este permis fără reţinerea speciei clean până la data de 10 august 2021.
ART. 7
  Prohibiţia pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor rizeafcă şi scrumbie de Dunăre se stabileşte, pe sectoare, astfel:
  a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 5 aprilie-14 aprilie inclusiv;
  b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 9 aprilie-23 aprilie inclusiv;
  c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Chiciu, km 374,5, pe o durată de 15 zile, în perioada 19 aprilie-3 mai inclusiv;
  d) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale de la Chiciu, km 374,5, până la Baraj Porţile de Fier II, inclusiv braţul Gogoşu, km 874,8, pe o durată de 15 zile, în perioada 29 aprilie-13 mai inclusiv;
  e) pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în faţa gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 kilometri în largul mării şi pe un coridor lat de 2 kilometri socotit câte 1 kilometru de o parte şi de alta a axului braţelor Sfântu Gheorghe şi Sulina, în faţa braţului Chilia, lăţimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul braţului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;
  f) se interzice pescuitul cu setci în perioada 15 aprilie-30 mai 2021 inclusiv, în zona marină din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, zona cuprinsă între Zătonul Mare – zona strict protejată Sacalin Zătoane din UAT Sfântu Gheorghe, vechea cherhana – zona strict protejată Periteaşca Leahova din UAT Murighiol şi izobata 20 m, având următoarele coordonate geografice (ETRS89):
  44° 38’ 13.67’’; 29° 11’ 29.11’’
  44° 40’ 35.49’’; 29° 20’ 30.49’’
  44° 48’ 21.83’’; 29° 19’ 27.84’’
  44° 45’ 26.17’’; 29° 06’ 05.65’’;
  g) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.
ART. 8
  Prin excepţie de la prevederile art. 7, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum două setci în perioada 22 aprilie-1 mai inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“.
CAP. III
  Dispoziţii finale
ART. 9
  (1) Perioada de prohibiţie a pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al scrumbiei de Dunăre se poate modifica, pentru condiţii hidrologice nefavorabile, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură sau la propunerea guvernatorului Administraţiei Biosferei „Delta Dunării“, după caz, prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.
  (2) Pentru Golful Musura, perioada de prohibiţie se poate prelungi, pentru condiţii hidrologice nefavorabile, la propunerea guvernatorului Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.
ART. 10
  (1) Caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.369/2018 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale.
  (2) Se interzice utilizarea beam-traulului de la mal până la izobata de 15 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la Cap Midia (44°20’ N) până la graniţa cu Bulgaria (43°44’ N).
  (3) Se interzice utilizarea beam-traulului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la graniţa cu Ucraina (45°11’ N) până la Cap Midia (44°20’ N).
  (4) Se interzice folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării şi în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv.
  (5) Se interzice folosirea năvoadelor în perimetrul Deltei Dunării, cu excepţia complexului lagunar Razim-Sinoe, când nivelul/cota Dunării la Tulcea este sub 80 cm.
  (6) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, în perioada 1 iunie-30 septembrie inclusiv, cu excepţia setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm.
  (7) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.
  (8) Pentru Golful Musura şi Meleaua Sfântu Gheorghe, zone care cuprind habitate piscicole cu specii de apă dulce, se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri şi bălţi, cu specificarea că se admite pescuitul cu setci, vintire şi taliene.
  (9) Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ este permis pescuitul cu cârlige cu nadă tip paragate şi pripoane, mai puţin în zona marină a Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, cu respectarea prevederilor legale.
  (10) În perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ este interzis pescuitul comercial cu pripoane, cu excepţia pescarilor autorizaţi care au arondată ca zonă de pescuit comercial doar braţele Dunării, tot timpul anului 2021.
  (11) Se interzice pescuitul comercial în reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice şi ramificaţiile acestora, a căror lăţime a luciului de apă este mai mică de 50 m.
ART. 11
  (1) Capturarea speciilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 A şi 4 B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanţe de urgenţă.
  (2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peştilor şi ale altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.
ART. 12
  Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităţilor de acvacultură, inclusiv celor situate în ariile naturale protejate.
ART. 13
  Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 14
  La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 43/310/2020 privind stabilirea perioadelor şi a zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie şi refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 4 martie 2020, se abrogă.
ART. 15
  Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
          Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
          Nechita-Adrian Oros
          Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
          Tánczos Barna

Sursă: LegisPlus
  —-

Varianta PDF

The post ORDIN PROHIBIȚIE 2021 appeared first on Aquatic Biodiversity Center.