ORDIN nr. 42/558/2022privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit și cotele de pescuit alocate pentru anul 2022, pe specii și zone

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 2.051 din 17.02.2022 al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și Referatul de aprobare nr. 182.842 din 1.03.2022 al Direcției biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,
luând în considerare prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul: – art. 7 lit. A.g) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura și funcționarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, cu modificările ulterioare; – art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,
ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și ministrul mediului, apelor și pădurilor emit următorul ordin:

Articolul 1
Se aprobă măsurile de reglementare a efortului de pescuit și cotele de pescuit alocate pentru anul 2022, pe specii și zone (Marea Neagră, Rezervația Biosferei „Delta Dunării“, fluviul Dunărea, râul Prut, lacuri de acumulare), conform anexelor nr. 1-4, care fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Pentru pescuitul în apele continentale, cu excepția zonelor aflate în administrarea Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, pentru care există reglementări specifice, 15% din cota alocată înscrisă în autorizația de pescuit, dar nu mai mult de 3 kg/zi pe ambarcațiune, poate fi reținută pentru consum familial, cu condiția ca aceasta sa fie înregistrată și raportată la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Articolul 3
Speciile rac (Astacus leptodactylus și Astacus fluviatilis) și speciile novac (Hypophthalmichthys nobilis), sânger (Hypophthalmichthys molitrix) și cosaș (Ctenopharyngodon Idella) pot fi capturate fără limită, cu condiția înregistrării și transmiterii cantităților capturate la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Articolul 4
Prin excepție de la prevederile prezentului ordin, în habitatele piscicole naturale contractate de către asociațiile de pescari recreativi legal constituite și recunoscute conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 60/2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, cu excepția Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, cu modificările ulterioare, efortul de pescuit și cotele de pescuit alocate pentru anul 2022 nu vor depăși efortul de pescuit și cotele de pescuit stabilite în planurile de management.
Articolul 5
Exploatarea vongolei (Chamelea gallina) și implicit utilizarea dragei hidraulice se vor face în prezența la bord a unui expert marin care va urmări aspectele legate de impactul echipamentului asupra mediului marin.
Articolul 6
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I .
p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Sorin Moise,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Tánczos Barna
Anexa nr. 1
Valorile stocurilor, ale capturii totale admisibile (TAC) și ale efortului de pescuit
pentru principalele specii de pești din Marea Neagră pentru anul 2022

* Cantitățile pe specii includ cantitățile prevăzute pentru respectivele specii în anexa nr. 2 la ordin, pentru zona „Marea Neagră“ și zona „Bazinele Mării Negre“.
** Este interzisă recoltarea vongolei în perioada 1.07.2022-15.09.2022.

Anexa nr. 2

Captură totală admisibilă (TAC) pe specii de pești și complexe acvatice pentru anul 2022 din perimetrul Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării“
Tabelul nr. 1

 *) Speciile de apă dulce, menționate în coloana nr. 5 (Bazine Marea Neagră), sunt capturate în Golful Musura și Meleaua Sf. Gheorghe.
Efortul de pescuit din Rezervația Biosferei Delta Dunării pentru anul 2022
Tabelul nr. 2

* Marea Neagră include Golful Musura și Meleaua Sf. Gheorghe.
** Totalul pescarilor autorizați/Nu indică suma valorilor pe zone de pescuit, ci o valoare mai mică, deoarece pescarii autorizați se pot regăsi pe mai mult de o zonă de pescuit.
*** În funcție de starea anuală a ecosistemului cercetat (abundența speciilor ce fac obiectul pescuitului comercial și predictibilitatea) față de formula de calcul aplicată, numărul uneltelor poate fi ajustat (în plus sau minus) la valoarea dată în tabel.

Anexa nr. 3

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) pentru anul 2022
Tabelul nr. 1

*) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirică), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafcă), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă), Perca fluviatilis (biban) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit.
**) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) este:– setci 5 bucăți;– ave 7 bucăți;– taliene 3 bucăți;– vintire 15 bucăți;– prostovol 1 bucată;– alte unelte tradiționale 1 bucată.
Captura totală admisibilă (TAC) din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) pentru anul 2022
Pescuit comercial
– Ciprinide autohtone –
Tabelul nr. 2

Captura totală admisibilă (TAC) din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) pentru anul 2022
Pescuit comercial
– Specii răpitoare –
Tabelul nr. 3

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din râul Prut pentru pescuit comercial în anul 2022
Tabelul nr. 4

*) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Pelecus cultratus (sabiță), Chondrostoma nassus (scobar), Leuciscus cephalus (clean), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit.
**) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) pe râul Prut este:– setci 5 bucăți;– ave 7 bucăți;– taliene 10 bucăți;– vintire 15 bucăți;– prostovol 1 bucată;– alte unelte tradiționale 1 bucată.
Captura totală admisibilă (TAC) din râul Prut pentru anul 2022
Pescuit comercial
– Specii răpitoare –
Tabelul nr. 5

Captura totală admisibilă (TAC) din râul Prut pentru anul 2022
Pescuit comercial
– Ciprinide autohtone –
Tabelul nr. 6

Anexa nr. 4

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din lacurile de acumulare de pe râul Olt pentru pescuit comercial în anul 2022
Tabelul nr. 1

*) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Pelecus cultratus (sabiță), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin), Vimba vimba (morunaș), Blicca bjoerkna (batcă), cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit.
**) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) este:– setci 7 bucăți;– ave 7 bucăți;– taliane 10 bucăți;– vintire 15 bucăți;– prostovol 1 bucată;– alte unelte tradiționale 1 bucată.
Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din lacurile de acumulare de pe râul Olt în anul 2022
Pescuit comercial
– Ciprinide autohtone –
Tabelul nr. 2

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din lacurile de acumulare de pe râul Olt în anul 2022
Pescuit comercial
– Specii răpitoare –
Tabelul nr. 3

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din lacurile de acumulare de pe râul Siret pentru pescuit comercial în anul 2022
(tone)
Tabelul nr. 4

*) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Pelecus cultratus (sabiță), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă), Perca fluviatilis (biban) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit.
**) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) este:– setci 8 bucăți;– ave 7 bucăți;– taliane 5 bucăți;– vintire 10 bucăți;– prostovol 1 bucată.
—–

Tudor Ionescu

Ordinul în format PDF se poate descărca de aici

The post ORDIN privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2022, pe specii şi zone appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

S-au pus pe treabă în Parlament, pe treaba mare, pentru că dacă în anul ”două zeci două zeci” , forul legislativ al  României, nu dă doi bani pe natură, habitate, specii, este o problemă. Importante sunt interesele de grup și financiare și de aici e doar un pas până să propui un proiect de lege, care va distruge definitiv râurile și habitatele, va afecta speciile și într-un final pe noi, oamenii. Dar ce contează toate acestea, dacă câțiva ”băieți deștepți” fac ”câțiva” bănuți de buzunar, peste cadavrele tuturor acestor specii.

În 2018, o deputată PSD, Elvira Șarapatin , cu susținerea mai multor colegi (PSD, UDMR ALDE, ProRomânia), propune un proiect de lege pentru completarea articolului 5 din Legea nr.33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică și așa se naște Legea Șarapatin.

Probabil că pentru peste 99% din populație, această propunere sună abstract și nici prin cele mai negre colțuri ale minții nu te poți gândi care e scopul și îți imaginezi că e doar o banalitate prin care să își justifice leafa de super-oameni aflați în slujba dreptății și a populației (!sâc).  Motivele care au determinat-o pe această doamnă, să propună această modificare au fost ”ca lucrările care se declară de interes național sau de interes local să se încadreze la lucrări de interes public major, întrucât acestea sunt indispensabile în cadrul politicilor fundamentale ale țării în domeniul asigurării infrastructurii locale și naționale”. Sună pompos, pentru mine, o chestie generală care mă duce cu gândul la toate interesele generale dar numai la hidrocentrale nu.

Urmărind procesul legislativ, pe site-ul Camerei Deputaților, am fost curios să văd punctul de vedere al  guvernului din 2019, de aceeași culoare cu doamna Deputat…da…..da.. Guvernul Dăncilă și surpriză ”Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată”. Interesante (mai sunt oameni care mai și gândesc, uitați prin diferite ministere) sunt motivele acestui punct de vedere negativ : ”sintagma interes public major este neclară”; ”sintagma ar fi trebuit urmată de prezentarea unei definiții”; ”Expunerea de motive este extrem de sumară, creează vicii de neconstituționalitate, menționăm că inițiativa legislativă nu asigură compatibilizarea legislației naționale cu prevederile Directivei 92/43/CCE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică”.

Dar credeți că a contat pentru inițiatori faptul că ”guvernul lor” a desființat din temelii toată această mascaradă și a demonstrat că  afară e vopsit gardul și înăuntru leopardul?…..categoric, nu. În 2019 Senatul României, prelungește tacit termenul de aprobare iar în 6.05.2019 se aprobă acest amendament de către Senat și se îndreaptă vertiginos spre Deputați (îmi și imaginez cum își frecau unii mâinile de bucurie prin colțurile obscure ale Parlamentului).

Multe avize , rapoarte etc. crează un hățiș procedural și, citind, chiar am început să îi compătimesc cât de mult muncesc oamenii ăștia pentru noi, pentru România, cât se sacrifică pentru binele ”populimii”. Nu am avut răbdare să le citesc pe toate dar ajungem și la sfârșitul anului 2019, când pleacă guvernul ”două zeci două zeci” și se instalează Orban, dar degeaba Parlamentul rămâne populat cu aceleași ”genii mioritice”.

Interesant este al doilea punct de vedere al Guvernului, de data aceasta Orban, în documentul nr.83/DPSG/29.01.2020,  folosește o expresie interesantă ”nu susține Legea în forma prezentată”, adică nu are nimic de obiectat cu fondul propunerii otăvite?

După un ping-pong de 2 ani, CD-SN-CD-PA-SN-CD-PA-CCR (cine are curiozități se poate informa de aici, practic Art. 5 din LEGEA nr.33 din 27 mai 1994 ”Utilitatea publică se declară pentru lucrări de interes național sau de interes local.”  se completează cu alineatul 2 ” Lucrările care se declară de interes național și traversează localități, drumuri județene, orășenești și comunale și asigură legăturile cu municipii, orașe și comune, fiind necesare pentru realizarea de obiective de interes local pentru dezvoltarea infrastructurii locale, lucrările privind producția și distribuția de energie electrică și termică având ca scop utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, reprezintă lucrări de interes public major.” Această formă a fost retrimisă de Președinte către Senat, apoi către Cameră iar în forma finală nu s-a schimbat cu nimic, a fost adoptată iar președintele a transmis-o către CCR.

CD-Camera Deputaților, SN-Senat, PA-Președenței, CCR-Curtea Constituțională a României

Bag de seamă că indiferent de propunere, avize negative, păreri ale societății civile, ale Președinției etc., contează cine o are mai mare în Parlament, pardon care sunt mai mulți și ce interese sunt în spatele scenei. În data de 24 iunie 2020, președintele Camerei, celebrul Iordache, care este și Președinte  al AGVPS, a concluzionat ”Rezultatul votului: 178 de voturi pentru, 111 voturi împotrivă, 4 abţineri. A fost adoptat”

Ca să fie comedia completă zilele trecute, CCR a judecat și a zis că e OK ”Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea art.5 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, obiecție formulată de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului National Liberal și Uniunii Salvați România; În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea art.5 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Președintelui României.”

Am impresia că noi, oile, rămânem în aceeași mocirlă din bătătură iar ciobanii și lupii se schimbă din 4 în 4 ani, care o au mai mare (a se citi care sunt mai mulți) sunt lupii iar care o au mai mică sunt ciobani iar ”oile” sunt mâncate și de lupi și de ciobani.

Am încercat să expun, cât m-am priceput eu, hățișul legislativ dar să privim cu atenție ce înseamnă promulgarea acestei Legi defecte. Efectele pe termen lung vor fi dezastroase pentru habitatele acvatice și terestre, prin dezvoltarea acestor amenajări hidroenergetice.

Conceptul de energie verde, al acestor construcții hidrotehnice, puternic promovat în secolul XX, a fost spulberat de studiile recente. Impactul pe termen scurt, mediu și lung asupra ecosistemelor este devastator și mai grav, ireversibil. Probabil că la mijlocul secolului XX, era o modă construcția de hidrocentrale dar asta, în contextul în care era cea mai nouă și nepoluantă metodă de producere de energie.

Dar în 2020, când tehnologii noi de producere a energiei au fost dezvoltate la scară largă (solară, eoliană, a valurilor etc.), când s-a demonstrat clar problemelor cauzate de hidrocentrale, România se întoarce un secol în urmă și se afundă în prostie, aducând construcția hidrocentralelor la nivel de interes public major…..PENTRU CINE DOMNILOR? cu siguranță nu pentru ”OI”, NU pentru PEȘTI, NU pentru Păsări, NU pentru HABITATE nu pentru RÂURI.  

Să luăm un caz concret, Defileul Jiului, tranșat de justiție în favoarea naturii dar care, bineînțeles cu ajutorul acestei Legi, devine de interes major și realizabil ”Decizia definitivă a Curții de Apel București a fost destul de clară. Proiectul de secare a Jiului nu poate continua decât cu condiția excluderii impactului asupra sitului Natura 2000 Defileul Jiului, fapt imposibil, din moment ce toate studiile existente relevă impactul devastator. Oricâte studii false și-ar plăti Hidroelectrica, oricât ar suporta hârtia, se poate forța până la a susține că impactul reprezintă un subiect controversat. Dar este imposibilă excluderea impactului.”

DOMNILOR uitați-vă la țările dezvoltate, plecați capetele, care vă bubuie de inteligență și aruncați o privire la ”amărâții” ăia de specialiști din Vest. De ce credeți că au început să dărâme barajele…?

Dacă aveți răbdarea să citiți pe site-ul https://damremoval.eu, veți putea găsii studii și exemple concrete despre impactul barajelor asupra naturii, asupra apei, asupra vieții ”The overall ambition of Dam Removal Europe is to restore rivers in Europe that have high natural or cultural importance. Currently, there are many of these rivers in Europe that are fragmented by obsolete dams and weirs. By removing these barriers, we can once again have healthy free-flowing rivers full of fishes for all to benefit”

Pe același site sunt 37 de exemple din Europa, țări care au demarat campanii concrete de renaturare și s-au apucat de treabă.

Ce proști nu?, să le dărâme când noi le construim…nu? Nu, nu sunt proști, și-au dat seama de greșeală iar acuma încearcă să o refacă iar noi, din prostie și interes, reinventăm barajul și pentru câțiva poli, de argint, îngropăm natura.

Barajele, pe lângă faptul că influențează curgerea naturală a unui râu, favorizează retenția sedimentelor în lacul de acumulare format, modifică hidromorfologia râului și accentuează eroziunea. Barajele întrerup continuitatea râurilor și a habitatelor, influențând direct deplasarea speciilor acvatice aval-amonte. Printre speciile de pești care au avut cel mai tare de suferit au fost sturionii anadromi, care, prin biologia lor, au fost direct afectați de aceste construcții hidrotehnice, prin simplul fapt că le-a întrerupt rutele de migrație.(T. Ionescu 2019)

Ar trebui să vă gândiți, că aproape toate barajele existente în țară, nu au prevăzute și construite trecători de pești, OBLIGATORII, conform legislației în vigoare. Au întrerupt conectivitatea longitudinală a râurilor, impactul a fost devastator pentru specii și habitate dar nimeni nu mișcă un deget pentru intrarea în legalitate. Exemplu Porțile de Fier 1 și 2, principalele obstacole care au blocat ruta de migrație a sturionilor. Construcția barajului PF I (Dunăre km 942) a început cu anul 1969 și s-a finalizat în 1972 iar după 5 ani după finalizarea acestuia, în 1977 a început construcția barajului PF II (Dunăre km 863) care s-a finalizat în anul 1984. După finalizarea acestor baraje, putem spune că sturionii anadromi au dispărut din Dunărea Mijlocie și Superioară iar efectul intervenției antropice asupra conectivității fluviului a avut impact imediat asupra populațiilor de sturioni. Prin construcția celor două baraje la km 942 respectiv 863 ruta de migrație s-a scurtat cu 63 % (T. Ionescu 2019).

Imediat se fac 50 de ani de la construcția primului baraj Porțile de Fier și în loc să reparați greșelile trecutului, care au adus venituri substanțiale unor companii, să susțineți și să finanțați aceste trecători de pești voi ce faceți…..? Vi s-a pus pata și pe ultimele râuri libere.

Rușine și păcat pentru că această cârdășie transpartinică a Legii Șarapatin, o să atragă sancțiuni din partea UE pe care o să  le plătească tot ”OILE”. Cine a pus umărul ca această Lege să prindă viață (178 deputați, 59 senatori, personajele obscure din umbră, lupii îmbrăcați în oi sau ciobani, etc.), să se usuce precum albiile râurilor pe care o să le lipsiți de apă. Arză-v-ar ștampila de vot, cum v-ați gândit voi să transformați ceva ilegal în legal …așa din condei…nu vă e rușine că stați cu Green Deal toată ziua pe buze, dar voi pe la spate turnați betoane peste specii, peste habitate, peste aer peste noi ……peste oi!

Dar nu uitați…….O dată o oaie a mâncat un lup!

*All rights reserved

The post Când politicienii vor să (re)inventeze barajele appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

Conform modelului descris în lucrarea științifică ”Effects of Climate Change on the Hydrological Cycle in Central and Eastern Europe”, în  Europa Centrală și de Est, se estimează că temperatura medie va crește cu 1 până la 3 ° C în următoarele decenii și cu până la 5^o C până la sfârșitul secolului. Unul dintre modelele generale face referire la faptul că această creștere a temperaturilor o să ducă la o intensificare a circuitului apei iar capacitatea de reținere a umidității aerului va crește cu aproximativ 7%, la o creștere a temperaturii aerului cu 1 ° C. Drept urmare, încălzirea climatică va duce la o creștere „evaporării potențiale” și  în general la modificări ale modelelor de precipitații (Figura 1)

Anul 2020 va fi dificil din multe puncte de vedere iar un aspect important îl reprezintă nivelul precipitațiilor care a atins un record negativ în ultimele 6 luni și mai ales în luna Aprilie. Această lună a fost declarată, de către ANM, cea mai secetoasă lună din istoria măsurătorilor meteorologice, cu o cantitate medie de numai 11,1 l/m² . Conform datelor agenției precipitațiile căzute în intervalul 1 septembrie 2019 – 29 aprilie 2020 însumează 246,7 l/m², fiind al treilea interval cel mai secetos din istoria măsurătorilor meteorologice, după anii 1973-1974, cu numai 210.4 l/m², și 1982-1983, cu 226,3 l/m² (Cruceru, 2020)

Cel mai facil indicator al unui an secetos, așa cum este prezentat și în Fig. 1, este reprezentat de apele de suprafață, ca rezultat direct al cantităților de precipitații într-o perioadă de timp. Cu un bazin hidrografic de 801463 km² (Fig. 2), reprezentând cca. 10% din suprafața Europei și casa a aprox. 83 de oameni (ICPDR, 2009), Dunărea reprezintă indicatorulprincipal al tendințelor hidrologice regionale. (Figura 2)

Cu o lungime de 2860 km de la izvoarele, Munții Pădurea Neagră Germania, până la vărsarea în Marea Neagră, cu un debit mediu multianual de aproximativ 6500 m³ /s (Stănculescu, 1967) și o temperatură medie multianuală  care variază între 8⁰C în sectorul superior până la 12 ⁰C în sectorul inferior, Dunărea este al doilea fluviu ca mărime din Europa, după Volga.  Fluviul formează granița de sud a României pe o distanță de 842 km iar pe o distanță de 236 km curge numai pe teritoriul României. Cursul Inferior sau Dunărea de Jos, se întinde de la Baziaș (km 1072) până la Ceatal Izmail (km 79.6), cea ce reprezintă 38% din lungimea totală a fluviului (Figură 3).

Delta Dunării se întinde de la Ceatal Izmail (km 79.6) până la Marea Neagră, pe o lungime de 70-80 km în funcție de braț. Bazinul hidrografic este format din râuri mici, cum ar fi Ialpug, Catlapug, Vhitai. Telița, Taița și Slava, care izvorăsc din partea de sud a podișului Bugeacului sau din partea de est a Podișului Dobrogei. Suprafața Deltei Dunării variază în funcție de autor, ICPDR consemnează 6700 km², Bondar 5800 km² iar Stănculescu 5640 km², cert este că este a doua deltă din Europa, după cea a fluviului Volga. Dunărea se varsă în Marea Neagră prin trei brațe, Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe, primul preluând aproximativ 62.4% din volumul total al Dunării, volumul rămas împărțindu-se aproape egal între celelalte două brațe. (Stănculescu, 1967; ICPDR, 2009; Bondar & Iordache, 2016).

Temperatura apei este destul de variabilă, în lunile de iarnă, Decembrie, Ianuarie se înregistrează temperaturi minimede aproximativ 0⁰C iar maxima se înregistrează în lunile Iulie-August, când valorile medii lunare depășesc 20⁰C. Valorile medii multianuale ale temperaturii apei variază între 8⁰C, în sectorul Superior și 12⁰C în sectorul Inferior al Dunării (Bondar & Iordache, 2016). Debitul fluviului are fluctuații mari între luni cât și între ani, media valorilor multianuale pe o perioadă de 70 de ani (1941-2010), înregistrate la stația hidrometrică Tulcea, a avut o valoare minimă de 2366 m³/s, maximă 8400 m³/s și medie de 5021 m³/s. Debitul mediu multianual la stația hidrometrică de măsurare de la Ceatal Izmail (zona în care Dunărea are volum maxim), pe o perioadă de 172 de ani, a fost de 6346 m³. Lunile cu un debit maxim sunt Aprilie și Mai iar Septembrie și Octombrie sunt considerate lunile cu debitul cel mai mic din an ( Figură 4). (Stănculescu, 1967; Stănculescu, 1963; Bondar & Iordache, 2016).

În acest context, am analizat nivelul și implicit debitul multianual al Dunării, pentru luna Aprilie,  cu scopul de a face o analiză comparativă asupra indicatorilor hidrologici din anul 2020. Pentru a putea evidenția aceste aspecte, am identificat 5 stații de măsurare relevante pentru această analiză: Baziaș (km 1072), Orșova( km 954), Gruia ( km 851), Galați (km 150)  respectiv  Tulcea ( km 71) Figură 5

În data de 13 Mai 2020 la stația hidrometrică Galați, Dunăre la km 150, – înregistrat un nivel de numai 125 cm (AFDJ, 2020), o valoare caracteristică lunilor de vară. Comparând valorile din aceiași zi din ultimii 6 ani, se poate observa că nivelul a oscilat între 345 și 398 cm și a avut o medie de 373 cm. E cât se poate de evident faptul că în acest an, nivelul Dunării este de aproape trei ori mai mic, decât într-un an cu valori hidrologice normale (Figură 6).

În contextul în care această perioadă se caracteriza prin debite mari ale Dunării, anul acesta ”suferința Dunării” este vizibilă fără să fi specialist. La confluența Siretului cu Dunărea, a reapărut o insulă care este vizibilă numai la un nivel mic al Dunării, cu preponderență în lunile de vară dar anul acesta e pentru prima dată când se poate observa și în această perioadă (Figură 7).

Dacă extindem analiza pe o perioadă mai mare de timp, se poate observa faptul că condițiile hidrologice de anul acesta sunt, pe bună dreptate, caracterizate ca fiind minime istorice. La stația hidrometrică de la Tulcea Dunăre -km 71, în ultimii 20 de ani, nu s-au înregistrat valori atât de scăzute în luna Aprilie . Media multianuală a nivelului Dunării (2000-2020) în luna Aprilie, la Tulcea,  a fost de 282 de cm. Comparând cu nivelul mediu din luna Aprilie de anul acesta, de numai 101 cm și un de 70 cm, se poate spune că în Aprilie 2020 s-au înregistrat minime istorice (Figură 8)

Corelând și analizând debitele multianuale, aferente lunii Aprilie la Tulcea, se poate concluziona faptul că aportul de apă dulce în Marea Neagră, numai pe Brațul Sulina și Sf. Gheorghe,  a fost mai mic cu aprox. 8 milioane m³ în fiecare oră, comparativ cu anii trecuți. Dacă în perioada 2000-2020, în luna Aprilie, debitul mediu a fost de  4472 m³/s în Aprilie în acest an, debitul mediu a fost de numai 2110 m³/s (Figură 9).

În luna Aprilie, din 1940 până în prezent, numai în două perioade Dunărea a avut un debit mai mic, în anul 1974 respectiv în 1990 (Bondar & Iordache, 2016).

Analizând datele provenite de la stațiile hidrometrice din amonte și aval de Porțile de Fier I și II, cele mai mari construcții hidrotehnice de pe cursul Dunării, se poate observa că trendul nivelului din luna Aprilie este în concordanță cu datele de la Tulcea. La intrarea Dunării  pe teritoriul României,  la stația hidrometrică Baziaș (km 1072), variațiile multianuale (2015-2020) ale nivelului nu sunt atât de pronunțate, în comparație cu stațiile de măsurare din aval (Gruia și Tulcea) dar Aprilie 2020 este anul cu cea mai mic nivel din ultimii ani. Variațiile mici dintre ani, se pot explica și prin faptul că măsurătorile efectuate la această stație hidrometrică sunt influențate de acumularea format în amonte de PF1. În aval de PF2, la stațiile Gruia km 851 și Tulcea km 71, variațiile multianuale ale nivelurilor medii, pentru luna Aprilie, sunt mult mai pronunțate iar o explicație o poate reprezenta influența antropică asupra debitului datorită deversărilor controlate de la PF1 și PF2. Această influență se poate observa la stația hidrometrică de la Orșova km 954, amplasată în lacul de acumulare la 2 km amonte de barajul PF1. Trendul negativ al nivelului Dunării, anul acesta, este cert dar interesant este faptul că la Orșova media nivelului Dunării în luna Aprilie de anul acesta este mai mare, comparativ cu anii trecuți.  Acest fapt se poate explica printr-o intervenție antropică, probabil pe temeiuri economice, de a menține un anumit nivel în lacurile de acumulare PFI și II (Figură 10).

Precipitațiile și implicit debitele apelor de suprafață, în prima parte a anului 2020, au atins un minime istoric iar această situație dramatică afectează ecosistemele și biodiversitatea, atât cea acvatică cât și terestră.

Fauna acvatică din Dunăre va fi una dintre cele mai afectate categorii iar Acipenseridele migratoare din Dunăre vor fi printre primele specii influențate de această situație, în contextul în care lunile Aprilie- MAi reprezintă principala perioadă de migrație și reproducere (Antipa, 1909; Leonte, 1956; Bănărescu, 1964). Zonele optime de reproducere ale sturionilor, anul acesta, din cauza acestui nivel minim al Dunării, nu mai întrunesc parametrii optimi care să faciliteze reproducerea, eclozarea și pre-dezvoltarea puilor de sturioni iar unele din aceste zone sunt pe uscat la acest nivel al Dunării (Kynard, et al., 2002). Rolul debitului Dunării în ciclul de viață al sturionilor este vital, acesta fiind unul din parametrii fizico-chimici care facilitează migrația și reproducerea. Analizând datele provenite din monitorizarea puilor de sturioni, prin pescuit științific, am putut concluziona faptul că în anii în care, în luna Aprilie, Dunărea a avut un debit normal au coincis cu o abundență crescută puilor sălbatici de sturioni în Dunăre, în concluzie un an prielnic pentru reproducerea sturionilor. Luând studiu de caz anul 2018, în care condițiile hidrologice au fost normale (Figură 10), și abundența puilor sălbatici de sturioni a fost crescută. Datele științifice, obținute în cadrul campaniei de monitorizare a puilor de sturioni sălbatici (YOY -Young of the Year) în zona Galați, demonstrează faptul că 2018 a fost un an forte bun pentru reproducerea sturionilor. Primul exemplar a fost un pui de morun (H huso), cu greutatea de 5 grame, vârstă de 1-2 luni, capturat în data de 25.05.2018 (Figură 11). În anul 2019 am aplicat aceiași metodologie (unelte de pescuit, zonă, perioadă) dar rezultatul nu a fost cel scontat, până la sfârșitul luni Iunie nu am capturat nici un pui sălbatic iar unul dintre elementele diferite, față de anul 2018 a fost debitul Dunării, din luna Aprilie și Mai.  

Păstrarea trendului hidrologic negativ va afecta și reproducerea celorlalte specii, în principal al Ciprinidelor. Specificitatea acestora este faptul că se reproduc în zone cu apă mică, cu vegetație abundentă și ferite de curent puternic, în concluzie cele mai optime zone, dacă ne referim la Dunăre, sunt zonele inundabile. În perioada comunistă s-au îndiguit și desecat peste 90% din aceste terenuri inundabile, cu o valoare inestimabilă pentru fauna sălbatică și au fost transformate în terenuri agricole, în mare parte care au devenit neproductive (Figură 12). Puținele zone inundabile rămase în lunca Dunării, care se regenerau în perioada de primăvară cu ajutorul apelor Dunării, anul acesta vor rămâne pe uscat . Toate speciile de pești din Dunăre, care găsesc în aceste zone condiții optime de reproducere, vor fi afectate iar în viitorii ani se va sesiza reproducerea deficitară de anul acesta.

Fie că vorbim de o schimbare climatică, de debite scăzute ale apelor de suprafață, de precipitații deficitare sau de factori antropici care influențează curgerea naturală a Dunării, impactul asupra biodiversității va fi major și probabil o mare parte din specii vor fi afectate direct sau indirect prin legătură trofică iar în vârful lanțului trofic este omul.

Natura înseamnă viață iar viața fără apă nu există, acest element atât de vital pentru supraviețuirea speciilor. În momentele când această resursă devine deficitară, începem să realizăm importanța și rolul indispensabil a moleculei cu doi atomi de hidrogen și unul de oxigen. Dacă nivelul redus de precipitații și implicit  debitul scăzut al Dunării de anul acesta, nu ne afectează direct, nefiind pentru om o condiție de viață sau reproducere ca de exemplu în în cazul peștilor, animalelor sau plantelor sălbatice, indirect o să resimțim acest impact puternic. De la hrană la producția de energie, alimentarea cu apă, irigații și transport fluvial vor fi afectate și o să realizăm că apa înseamnă viață inclusiv pentru om. Trebuie să ne îngrijim de toate aceste resurse, pentru că nu sunt inepuizabile iar ele reprezintă viitorul generațiile următoare.

Tudor Ionescu, Apa înseamnă viață, www.sturgeons.eu, 2020

”Generation” – Centuries of Danube Sturgeon F.D. Chrihană

Referințe

The post Apa înseamnă VIAȚĂ appeared first on Aquatic Biodiversity Center.