MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE Nr. 57 din 10 martie 2022

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Nr. 675 din 24 martie 2022

ORDIN privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2022

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 2.228 din 23.02.2022 al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și Referatul de aprobare nr. 182.294 din 21.03.2022 al Direcției biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, luând în considerare prevederile:

— art. 12 alin. (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;

— art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecției resurselor piscicole și reglementarea pescuitului în râul Prut și în lacul de acumulare Stânca-Costești, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.207/2003;

— art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare, și art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și ministrul mediului, apelor și pădurilor emit următorul ordin: CAPITOLUL I

Zone și perioade de prohibiție

Art. 1.

(1) Se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie— 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în prezentul ordin.

(2) Se interzice pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în râul Prut și în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum și în lacul de acumulare Stânca-Costești, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv.

(3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv.

(4) Se interzice pescuitul în scop comercial și recreativ/sportiv al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie—7 iunie inclusiv.

(5) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie—7 iunie inclusiv.

(6) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii în Complexul Razim—Sinoe și lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie—7 iunie inclusiv.

Art. 2.

Pentru lacurile de acumulare destinate producției de energie electrică, în perioadele de prohibiție este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecției zonelor de depunere a icrelor, cu excepția considerentelor de prevenire a calamităților naturale.

Art. 3.

(1) Se declară zone de protecție pentru resursele acvatice vii:

a) 500 m amonte și aval măsurați pe axul albiei minore, din axul longitudinal al podurilor care au cel puțin un picior în albia minoră a cursurilor de apă;

b) râul Mureș în zona municipiului Arad, între cartierele Micălaca și Subcetate (zona dintre podul rutier și podul CFR);

c) râul Mureș în zona localității Cristești, în spatele combinatului chimic Azomureș — 1.400 m de la țeava de gaz până la 250 m aval podul de inele având coordonatele 46°30’56.64”N, 24°29’44.01”E (mal drept amonte) și 46°30’35.90”N, 24°28’53.49”E (mal drept aval);

d) râul Mureș în zona localității Gheja, la podul de cale ferată (500 m aval și amonte de pod) având coordonatele 46.27’40.16”N, 24.03’40.43” E (mal drept amonte) și 46°26’07.59”N, 24°03’34.54”E (mal drept aval);

e) râul Mureș în zona localității Morești — 2.900 m de la prag cascadă în aval până la podul de inele având coordonatele 46°29’17.05”N, 24°26’24.52”E (mal drept amonte) și 46°33’32.15”N, 24°33’40.98”E (mal drept aval);

f) râul Mureș în zona localității Chinari — 500 m (250 m amonte și aval față de curbă) — „la terenul de fotbal”, având coordonatele 46°36’11.51”N, 24°35’29.37”E (mal drept amonte) și 46°36’01.31”N, 24°35’20.75”E (mal drept aval);

g) râul Mureș, în zona Vălenii de Mureș, de la podul pietonal de trecere peste Mureș — 300 m amonte și 200 m aval, având coordonatele 46°53’13.60”N, 24°47’33.23”E și 46°53’07.61”N, 24°47’19.59”E;

h) râul Mureș, în zona Brâncovenești la baraj — 300 m amonte și 200 m aval, având coordonatele 46°51’06.13”N, 24°46’00.82”E și 46°50’50.77”N, 24°45’57.29”E;

i) localitatea Chinari la țeava de gaz — 600 m (400 m aval și 200 m amonte față de țeavă), având coordonatele 46°36’01.64”N, 24°35’18.12”E (mal drept amonte) și 46°35’44.11”N, 24°35’08.82”E (mal drept aval);

j) râul Mureș, în zona Cristești de la canalul de scurgere a fabricii de bere Heineken — 200 m amonte, având coordonatele 40°29’54.03”N, 24°27’25.36”E și 46°29’55.30”N, 24°27’34.46”E;

k) râul Mureș, 150 m amonte și aval de podurile care traversează râul Mureș;

l) râul Mureș în zona localității Târgu Mureș, 300 m amonte Baraj Priză I, inclusiv Brațul Mort și pârâul Cotuș (limită amonte de 300 m are ca reper primul plop de la vărsarea pârâului Cotuș în râul Mureș), având coordonatele 46°33’55.43”N, 24°34’10.90”E — 46°33’39.57”N, 24°34’02.52”E;

m) râul Crișul Repede zona aval golf Sântion 47°04’45.9”N 21°48’39.2”E până la localitatea Tărian, priza de captare canalul Crișurilor Tărian 47°5’17.16”N 21°47’2.01”E;

n) râul Crișul Repede, comuna Sântandrei/localitatea Sântion, 500 m aval 47°4’53.38”N 21°50’16.25”E și amonte 47°4’47.13”N 21°50’49.84”E de priza de apă Stație sortare balastieră Aquaserv Sântion;

o) râul Olt aval baraj ACH Avrig având coordonatele — latitudine 45.743333, longitudine 24.389500 — până la 200 m aval confluența cursului principal al Oltului cu brațul secundar având coordonatele — latitudine 45.736774, longitudine 24.375538, pe ambele maluri;

p) râul Mureș în zona localității Chețani.

(2) În zonele menționate la alin. (1) se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 martie și 1 noiembrie—31 decembrie, fără a aduce atingere perioadei de prohibiție prevăzute în prezentul ordin.

Art. 4.

Se declară zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii următoarele:

a) râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costești și confluența cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepția pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfășura în afara perioadelor de prohibiție prevăzute la art. 1 alin. (2);

b) Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluența cu canalul Sulina, de la Mm 8 + 900 și până la confluența cu canalul Răducu, tot timpul anului;

c) lacul Gâsca din Complexul Somova—Parcheș, tot timpul anului;

d) lacurile Erenciuc și Zmeica, tot timpul anului;

e) Canalul Bărbosu (canal care face legătura între Canal Cardon și Canal Letea);

f) cursul vechi al brațului Sfântu Gheorghe, în zonele cuprinse între km.: 29—44; 49—58; 64—84, tot timpul anului, cu excepția pescuitului comercial, permis numai în perioada 1 decembrie— 31 martie, iar în perioada 31 martie—15 iunie inclusiv se admite doar pescuitul scrumbiei între km 57—58, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

g) brațul Sfântu Gheorghe de la km 22—25, pe o durată de 30 de zile în perioada 15 octombrie—15 noiembrie;

h) lacul Cuejdel — rezervație naturală din județul Neamț, tot timpul anului;

i) râul Bistrița Aurie de la izvoare până la Pod Rotunda, având coordonatele 47°33’36.4”N, 25°02’37.1”E, tot timpul anului;

j) brațul secundar al râului Olt rezultat în urma devierii artificiale a râului Olt din zona localităților Sărata—Colun având coordonatele — latitudine 45.768266, longitudine 24.490176 până la confluența cu cursul principal al Oltului având coordonatele — latitudine 45.772138, longitudine 24.486772, tot timpul anului; k) brațul secundar al râului Olt din zona localității Avrig, aval dreapta baraj ACH Avrig având coordonatele — latitudine 45.746467, longitudine 24.383083 până la confluența cu cursul principal al Oltului având coordonatele — latitudine 45.739114, longitudine 24.376745, tot timpul anului;

l) albia veche a râului Olt, din dreptul localității Turnu Roșu, având coordonatele: latitudine 45.646288, longitudine 24.292240 — latitudine 45.652728, longitudine 24.300248, tot timpul anului;

m) pârâul Neagra din județul Suceava între Gura Negrișoarei și Gura Cristișorului pe o lungime de 6 km, tot timpul anului;

n) pârâul Negrișoara din județul Suceava între Gura Negrișoarei și Dârmoxa pe o lungime de 9 km, tot timpul anului;

o) râul Mureș, tot timpul anului, în zonele: — localitatea Petelea, curba de la Petelea, 700 m (450 m aval și 250 m amonte față de curbă) având coordonatele 46°44’18.46”N, 24°42’26.13”E (mal drept amonte) și 46°44’3.13”N , 24°42’15.09”E (mal drept aval); — aval de podul rutier Sălard — 1.000 m având coordonatele 46°56’39.72”N, 25°03’56.34”E (mal drept amonte) — 46°57’07.08”N, 25°04’09.57”E (mal drept aval); — localitatea Târgu Mureș, amonte de Barajul Priză I „cart. Aleea C” — întreg Brațul Mort (partea dreaptă a râului Mureș), având coordonatele 46°33’55.43”N, 24°34’10.90”E—46°33’39.57”N, 24°34’02.52”E; — localitatea Târgu Mureș, Baraj Priză I — 500 m în aval până la canalul de scurgere, având coordonatele 46°33’38.26”N, 24°34’02.87”E—46°33’32.15”N, 24°33’40.98”E; — localitatea Târgu Mureș, Baraj Priză 2 „Ady”, 600 m aval baraj până la al doilea dig de piatră având coordonatele 46.32’40.95”N, 24.31’53.15”E (mal drept amonte) și 46°32’27.18”N, 24°31’32.20”E (mal drept aval); — râul Mureș în dreptul localității Gălăloaia — podul Borzia;

p) râul Târnava Mare, în perimetrul orașului Odorheiu Secuiesc, tot timpul anului;

q) pârâul Căian de la confluența cu pârâul Chișcădaga până la vărsare în râul Mureș, tot timpul anului;

r) râul Ponor de la izvoare până la confluența cu râul Crișul Alb, tot timpul anului; s) râul Izvor de la izvoare până la confluența cu râul Crișul Alb, tot timpul anului;

ș) râul Crișul Alb superior de la izvoare până în localitatea Brad, tot timpul anului;

t) râul Romoșel de la izvoare până la podul Maiorului, tot timpul anului;

ț) râul Densuș-Galbena de la izvoare până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului;

u) râul Mălăiești de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului;

v) râul Mițești de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului;

w) Râul Alb de la izvoare până la confluența cu râul Ștrei, tot timpul anului; x) râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului;

y) râul Râușor de la Păltinei până la confluența cu Râul Mare, tot timpul anului;

z) râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului;

aa) râul Cerna Inferioară I de la barajul Cinciș până la ieșirea din localitatea Hunedoara, tot timpul anului; bb) râul Slaști de la izvoare până la confluența cu râul Cerna, tot timpul anului;

cc) râul Someșul Mare, 200 m amonte de la barajul priză alimentare cu apă a localității Beclean, tot timpul anului;

dd) râul Someșul Mare, 200 m aval și amonte de la confluența cu râul Sieu, tot timpul anului;

ee) râul Șieu, 200 m amonte de la confluența cu râul Someșul Mare, tot timpul anului; MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022 11

ff) râul Mureș, județul Arad, în zona balastierelor „La Vulpe” și „Del Bono” având coordonatele 46°7’44”N, 21°29’18”E (amonte) și 46°8’9”N, 21°28’12”E (aval), tot timpul anului;

gg) râul Timiș, municipiul Lugoj, între podul vechi de fier și podul de beton, tot timpul anului;

hh) râul Timiș, localitatea Șag, de la 100 m amonte de podul de cale ferată și până la 100 m aval de podul rutier, tot timpul anului;

ii) râul Timiș, 300 m aval de pod rutier Albina de pe șoseaua Timișoara—Buziaș, tot timpul anului;

jj) râul Buzău cu afluenții săi, amonte de confluența cu pârâul Dălghiu, tot timpul anului;

kk) pârâul Dălghiu pe toată lungimea sa, tot timpul anului;

ll) brațul Chilia, zona km 72—77 Pardina, pe o durată de 60 de zile, în perioada 20 martie—18 mai inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie—29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

mm) fluviul Dunărea, zonele Mm 53—54 (Isaccea), Mm 64,5—65,5, Mm 67—68,5 (Groapa Catargului și Pluton), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 29 aprilie inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie—29 noiembrie inclusiv, excepție pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiție prevăzute în prezentul ordin;

nn) brațul Borcea, zona km 37—41 (Stelnica—Fetești), pe o durată de 60 de zile în perioada 6 aprilie—4 iunie inclusiv și pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie—29 noiembrie inclusiv;

oo) zonele strict protejate din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, inclusiv zonele renaturate Zaghen și Carasuhat, tot timpul anului;

pp) zona bazinului Dunărica (braț Smârda) de la confluența cu brațul Ara (X = 581892,421, Y = 269290,926) până la Vama nouă (X = 579526,105, Y = 268507,768), tot timpul anului; qq) zona Rezervației Marine Vama Veche—2 Mai, delimitată de coordonatele: Coordonate în Stereo 70 — sectoarele zonei A: 257164; 788456 și, respectiv, 256493; 788501 257052; 787992 256509; 788802 259130; 788415 256202; 788814 259167; 788447 256190; 788515 Coordonate în Stereo 70 — sectoarele zonei B: coordonatele exterioare sunt cele ale rezervației marine (în partea vestică, linia țărmului) 260634; 788334 260642; 800173 254039; 800173 255143; 788425 Coordonatele geografice (în ETRS89) sunt după cum urmează: Sectoarele zonei A: 43°45’25,394”; 28°34’49,673” și, respectiv, 43°45’03,625”; 28°34’50,360” 43°45’22,434”; 28°34’28,744” 43°45’03,712”; 28°35’03,824” 43°46’29,049”; 28°34’51,717” 43°44’53,764”; 28°35’03,754” 43°46’30,200”; 28°34’53,219” 43°44’53,803”; 28°34’50,388” Sectoarele zonei B: coordonatele exterioare sunt cele ale rezervației marine (în partea vestică, linia țărmului) 43°47’17,817”; 28°34’51,065” 43°47’00,814”; 28°43’39,704” 43°43’27,240”; 28°43’26,172” 43°44’20,064”; 28°34’44,310”, tot timpul anului;

rr) interiorul bazinului portuar Mangalia, de la DJ 391B (43°48 N, 28°31’E) până la podul metalic pentru cale ferată (43°48 N, 28°32’E), tot timpul anului; ss) râul Șușița Verde 25 km de la izvoare până la satul Vaidei, tot timpul anului;

șș) râul Avrig parte superioară — amonte Poiana Neamțului, coordonate 45°38’06.1”N 24°28’19.5”E — până la izvoare, tot timpul anului;

tt) râul Jibrea afluent drept al Avrigului — amonte Captarea Marsa, coordonate GPS 45°38’31.0”N 24°25’41.7”E — până la izvoare, tot timpul anului;

țț) lac montan Iezerul Mare, tot timpul anului;

uu) lac montan Iezerul Mic, tot timpul anului;

vv) Valea Stezii superioară — afluent Pila Moale 45°40’34.6”N 23°59’22.4”E — până la izvoare, tot timpul anului;

ww) Sebeșu de Sus, valea Moașei superioară 45°36’50.4”N 24°24’11.3”E — până la izvoare, tot timpul anului;

xx) râul Mare Cibin — afluentul Beșineu de la pod Niculești 45°39’13.9”N 23°50’27.9”E — până la izvoare, tot timpul anului;

yy) râul Mic Cibin — afluenți Foltea, Rudarilor, Comenzi — de la confluența cu râul Mic Cibin până la izvoare, tot timpul anului; zz) râul Vâlsan de la baraj Dobrogeanu (Vâlsan) până la pod Robaia, având coordonatele 45°24’47.6”N 24°42’28.4”E — 45°13’04.4”N 24°46’42.7”E, tot timpul anului;

aaa) pâraiele Iapa, Tarcău și Sabasa din județul Neamț, tot timpul anului;

bbb) râul Târnava Mică în zona loc. Sângeorgiu de Pădure — 550 m amonte pod rutier, tot timpul anului; ccc) râul Târnava Mică în zona loc. Sângeorgiu de Pădure — 200 m aval pod cale ferată, tot timpul anului; ddd) pârâul Răstolița, de la gura tunelului de la baraj până la gura de vărsare, tot timpul anului.

Art. 5.

(1) În zonele și perioadele menționate la art. 3 și 4 sunt interzise:

a) pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice vii;

b) lucrări în zona malurilor, taluzurilor și albiei minore, care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea și recoltarea plantelor, arborilor și arbuștilor, extragerea de nămol, nisip și pietriș.

(2) Prin excepție, activitățile prevăzute alin. (1) nu sunt interzise în următoarele situații: a) când pescuitul se desfășoară în scop științific;

b) din considerente de prevenire a calamităților naturale;

c) realizarea de obiective noi declarate de interes și securitate națională potrivit prevederilor legale, precum și realizarea lucrărilor de întreținere și reparații la obiectivele și construcțiile existente.

CAPITOLUL II

Specii și perioade de prohibiție

Art. 6.

(1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice vii, după cum urmează:

a) știuca, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 martie, fără a aduce atingere prevederilor art. 1;

b) șalăul și bibanul, în perioada 20 martie—7 iunie inclusiv;

c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, tot timpul anului;

d) coregonul și lipanul, tot timpul anului;

e) păstrăvul de mare, tot timpul anului;

f) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu și păstrăvul fântânel, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 31 martie inclusiv și 1 octombrie—31 decembrie;

g) sturionii, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific;

h) racul de munte (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 15 iunie inclusiv și în perioada 15 octombrie—31 decembrie inclusiv;

i) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie—31 august inclusiv;

j) racul (Astacus leptodactylus), în perioada 7 aprilie— 15 iunie inclusiv și 1 septembrie—30 septembrie inclusiv, pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”;

k) linul (Tinca tinca), în perioada 7 iunie—6 iulie inclusiv, pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”. (2) În apele Mării Negre se interzic:

a) reținerea, deținerea și comercializarea rechinului în perioada 15 martie—15 aprilie inclusiv și în perioada 15 octombrie—30 noiembrie inclusiv;

b) reținerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;

c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepția pescuitului în scop științific;

d) pescuitul gobiidelor, pe o durată de 31 de zile, în perioada 15 aprilie—15 mai inclusiv;

e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, cu obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din zona economică exclusivă (ZEE).

(3) Perioada de prohibiție a calcanului este 15 aprilie— 15 iunie inclusiv.

(4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a ≥ 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reținute pe timpul pescuitului va fi de cel puțin 45 cm (lungime totală).

(5) Pentru specia calcan, numărul maxim de zile de pescuit este de 180 de zile pe an.

(6) Fără a aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (1), speciile marine de pești, altele decât cele prevăzute la alin. (2) și (3), sunt permise la pescuit, cu folosirea uneltelor specifice autorizate.

(7) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea „beam traulului” în perioada de prohibiție a speciilor demersale se face doar în zonele desemnate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, la propunerea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” — INCDM Constanța, cu obligativitatea notificării de către operatorul economic a Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură la fiecare ieșire/intrare din/în port a ambarcațiunilor.

(8) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor știucă, șalău, somn și crap este permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor din aceste specii (catch & release).

(9) În mod special, în râul Someșul Cald de la limita zonei de protecție integrală a Parcului Natural Apuseni, până la confluența cu lacul Beliș, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ Râul Târgului Superior (afluenții care confluează în lacul Râușor), respectiv Cuca, Bătrâna, Râușorul, Râul Târgului amonte de Lacul Râușor, Râul Doamnei Superior de la izvoare — baraj Baciu, Lacul Urlea din județul Brașov, pârâul Geoagiu de la izvoare până la confluența cu râul Mureș, Bistrița Aurie de la pod Rotunda 47°33’36.4”N 25°02’37.1”E până la confluența cu pârâul Țibău 47°34’30.7”N 25°04’36.1”E și de pod Gândacu 47°33’01.7”N 25°09’36.1”E până la pod rutier Botoș 47°31’21.8”N 25°12’28.6”E, pârâul Țibău de la izvoare până la confluența cu Bistrița Aurie, râul Sadu Inferior — amonte lac Ciupariu 45°38’37.1”N 24°05’50.2”E până la confluența cu Valea Pinului 45°36’47.8”N 24°01’22.0”E, Bistra Ardealului de la canton silvic Bucova până la confluența cu râul Rusca din localitatea Voislova, râul Bistra Ardealului Mijlociu, râul Pogăniș (35 km), de la Cadar Duboz până la Ulciuc, județul Timiș, râul Someșul Mare Inferior, limite podul Cârțivav coordonate GPS — 47°26’22”N 24°53’27”E, până la Podul Anieșului coordonate GPS 47°24’46”N 24°46’09”E, valea Iadului de la izvoare până la baraj Leșu și de la Pod 46°51”17.5”N 22°40’01.9”E — Baraj Munteni, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv al tuturor speciilor de pești este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch & release).

(10) În mod special, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ Dâmbovița Superioară (Schit Dragoslavele — Baraj Pecineagu), lac Pecineagu, pârâul Cârlibaba, de la izvoare până la confluența cu râul Bistrița Aurie 47°34’15.1”N 25°07’40.6”E, râul Bistrița Aurie de la confluența cu pârâul Țibău 47°34’30.7”N 25°04’36.1”E până la pod Gândacu 47°33’01.7”N 25°09’36.1”E și de la pod Rutier Botoș 47°31’21.8”N 25°12’28.6”E până la confluența cu pârâul Puciosu 47°26’30.0”N 25°18’15.9”E, pe Valea Iadului între Baraj Leșu — pod 46°51’17.5”N 22°40’01.9”E și baraj Munteni — confluență cu Crișul Repede, Sebeșul de Sus — aval Sebeșul de Sus (Valea Moașei) de la 45°36’50.4”N 24°24’11.3”E — confluența cu Râul Olt, Sebeșul de Jos — Izvoare confluența cu Sebeșul de Sus, următoarele zone de la izvoare până la confluența cu râul Olt, respectiv, Valea Strâmbii, Valea Rindibobului, Valea Lotrioarei și râul Vadului, pârâul Tălmăcel de la izvoare la confluența cu râul Cibin, râul Mare și râul Mic Cibin de la izvoare până la confluența cu Lac Gura Râului, râul Valea Stezii de la izvoare până la confluența cu râul Cibin, râul Sadu Inferior aval Lac Ciupariu — confluența cu râul Cibin, râul Măgura Cisnădiei de la izvoare la confluența cu râul Cibin și lacul montan Sadu II (Ciupariu), râul Dobra — Bucunici confluența cu râul Sebeș, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv la păstrăv este permis numai cu reținerea a maximum trei exemplare pe zi, măsurând peste 25 cm lungime individuală.

(11) În râul Someșul Rece, de la izvoare până la confluența cu lacul de acumulare Gilău, în lacurile de acumulare din zona de munte a județului Cluj: Floroiu, Beliș-Fântânele, Tarnița, Someșul Cald, Gilău, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ/sportiv este permis fără reținerea speciei clean până la data de 10 august 2022.

Art. 7.

Prohibiția pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor rizeafcă și scrumbie de Dunăre se stabilește pe sectoare astfel:

a) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 25 martie—3 aprilie inclusiv;

b) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 31 martie—14 aprilie inclusiv;

c) pe sectorul de Dunăre și brațele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Chiciu km 374,5 pe o durată de 15 zile, în perioada 12 aprilie—26 aprilie inclusiv;

d) pe sectorul de Dunăre și brațele sale de la Chiciu km 374,5 până la Baraj Porțile de Fier II, inclusiv brațul Gogoșu km 874,8, pe o durată de 15 zile, în perioada 22 aprilie—6 mai inclusiv;

e) pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 kilometri în largul mării și pe un coridor lat de 2 kilometri socotit câte 1 kilometru de o parte și de alta a axului brațelor Sfântu Gheorghe și Sulina, în fața brațului Chilia, lățimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul brațului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;

f) se interzice pescuitul cu setci în perioada 15 aprilie— 7 iunie inclusiv, în zona marină din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, zona cuprinsă între Zătonul Mare — zona strict protejată Sacalin Zătoane din UAT Sfântu Gheorghe, canal 13 Periteașca — limită zonă strict protejată Periteașca Leahova din UAT Murighiol, în perimetrul delimitat de traseul liniei de mal și izobata 20 m, având următoarele coordonate geografice (ETRS89):

44°38’13.67”N; 29°11’29.11”E

44°40’35.49”N; 29°20’30.49”E

44°48’21.83”N; 29°19’27.84”E

44°46’12.25”N; 29°08’20.08”E;

g) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaș) se pot reține în vederea valorificării.

Art. 8.

Prin excepție de la prevederile art. 7, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei, folosind maximum 2 setci, în perioada 14 aprilie—23 aprilie inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei „Delta Dunării”.

CAPITOLUL III

Dispoziții finale

Art. 9.

(1) Perioada de prohibiție a pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al scrumbiei de Dunăre se poate modifica, pentru condiții hidrologice nefavorabile, la propunerea președintelui Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură sau la propunerea guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, după caz, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor.

(2) Pentru golful Musura, perioada de prohibiție se poate prelungi, pentru condiții hidrologice nefavorabile, la propunerea guvernatorului Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor.

Art. 10.

(1) Caracteristicile tehnice și condițiile de folosire a uneltelor și metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 1.369/2018 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele maritime și continentale.

(2) Se interzice utilizarea beam-traulului de la mal până la izobata de 15 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la Cap Midia (44°20′ N) până la granița cu Bulgaria (43°44′ N).

(3) Se interzice utilizarea beam-traulului pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la granița cu Ucraina (45°11′ N) până la Cap Midia (44°20′ N).

(4) Se interzice folosirea năvoadelor pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie—30 septembrie inclusiv.

(5) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în perioada 8 iunie—30 septembrie inclusiv, cu excepția setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm.

(6) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.

(7) Pentru golful Musura și meleaua Sfântu Gheorghe, zone care cuprind habitate piscicole cu specii de apă dulce, se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri și bălți, cu specificarea că se admite pescuitul cu setci, vintire și taliene.

(8) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este interzis pescuitul cu cârlige cu nadă tip paragate.

(9) Fără a aduce atingere prevederilor art. 1, în perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este interzis pescuitul comercial cu pripoane, cu excepția pescarilor autorizați care au arondată ca zonă de pescuit comercial Dunărea și brațele Dunării, tot timpul anului 2022.

(10) Se interzice pescuitul comercial în rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice și ramificațiile acestora, a căror lățime a luciului de apă este mai mică de 50 m.

(11) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este interzis pescuitul recreativ/sportiv pe lacurile și canalele care nu sunt menționate în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1.266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate.

(12) Pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” se interzice folosirea oricăror unelte de pescuit în Dunăre, în fața gârlelor, canalelor și privalelor de alimentare a bălților, pe o distanță de câte 500 m de ambele părți ale gurilor de vărsare, precum și în interiorul acestora, în perioada 1 martie—9 aprilie.

(13) Exemplarele din orice specie de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice capturate în activitatea de pescuit comercial, recreativ/sportiv și familial sub dimensiunile minime legale vor fi eliberate imediat în mediul natural, indiferent de starea în care se află.

(14) Pescarii ce desfășoară activități de pescuit recreativ/sportiv pe teritoriul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” nu pot transporta o cantitate de pește mai mare de 10 kg/pescar sau 15 kg/familie, indiferent de numărul de zile în care au desfășurat activitatea.

Art. 11.

(1) Capturarea speciilor de pești și a altor viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 A și 4 B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanțe de urgență.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peștilor și ale altor viețuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.

Art. 12.

Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităților de acvacultură.

Art. 13.

Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancționează potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 14.

La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 58/462/2021 privind stabilirea perioadelor și a zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2021, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 19 martie 2021, se abrogă.

Art. 15.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna

Articol conform MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1.266/2011- Lacurile și canalele unde se poate practica pescuitul recreativ în RBDD

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 295/25.III.2022

Proiect Ordin Prohibiție 2022

The post ORDIN privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2022 appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

ORDIN nr. 42/558/2022privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit și cotele de pescuit alocate pentru anul 2022, pe specii și zone

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 2.051 din 17.02.2022 al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură și Referatul de aprobare nr. 182.842 din 1.03.2022 al Direcției biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,
luând în considerare prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul: – art. 7 lit. A.g) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura și funcționarea Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, cu modificările ulterioare; – art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor,
ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și ministrul mediului, apelor și pădurilor emit următorul ordin:

Articolul 1
Se aprobă măsurile de reglementare a efortului de pescuit și cotele de pescuit alocate pentru anul 2022, pe specii și zone (Marea Neagră, Rezervația Biosferei „Delta Dunării“, fluviul Dunărea, râul Prut, lacuri de acumulare), conform anexelor nr. 1-4, care fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Pentru pescuitul în apele continentale, cu excepția zonelor aflate în administrarea Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, pentru care există reglementări specifice, 15% din cota alocată înscrisă în autorizația de pescuit, dar nu mai mult de 3 kg/zi pe ambarcațiune, poate fi reținută pentru consum familial, cu condiția ca aceasta sa fie înregistrată și raportată la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Articolul 3
Speciile rac (Astacus leptodactylus și Astacus fluviatilis) și speciile novac (Hypophthalmichthys nobilis), sânger (Hypophthalmichthys molitrix) și cosaș (Ctenopharyngodon Idella) pot fi capturate fără limită, cu condiția înregistrării și transmiterii cantităților capturate la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.
Articolul 4
Prin excepție de la prevederile prezentului ordin, în habitatele piscicole naturale contractate de către asociațiile de pescari recreativi legal constituite și recunoscute conform prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 60/2017 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului recreativ în habitatele piscicole naturale, cu excepția Rezervației Biosferei „Delta Dunării“, cu modificările ulterioare, efortul de pescuit și cotele de pescuit alocate pentru anul 2022 nu vor depăși efortul de pescuit și cotele de pescuit stabilite în planurile de management.
Articolul 5
Exploatarea vongolei (Chamelea gallina) și implicit utilizarea dragei hidraulice se vor face în prezența la bord a unui expert marin care va urmări aspectele legate de impactul echipamentului asupra mediului marin.
Articolul 6
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I .
p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Sorin Moise,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Tánczos Barna
Anexa nr. 1
Valorile stocurilor, ale capturii totale admisibile (TAC) și ale efortului de pescuit
pentru principalele specii de pești din Marea Neagră pentru anul 2022

* Cantitățile pe specii includ cantitățile prevăzute pentru respectivele specii în anexa nr. 2 la ordin, pentru zona „Marea Neagră“ și zona „Bazinele Mării Negre“.
** Este interzisă recoltarea vongolei în perioada 1.07.2022-15.09.2022.

Anexa nr. 2

Captură totală admisibilă (TAC) pe specii de pești și complexe acvatice pentru anul 2022 din perimetrul Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării“
Tabelul nr. 1

 *) Speciile de apă dulce, menționate în coloana nr. 5 (Bazine Marea Neagră), sunt capturate în Golful Musura și Meleaua Sf. Gheorghe.
Efortul de pescuit din Rezervația Biosferei Delta Dunării pentru anul 2022
Tabelul nr. 2

* Marea Neagră include Golful Musura și Meleaua Sf. Gheorghe.
** Totalul pescarilor autorizați/Nu indică suma valorilor pe zone de pescuit, ci o valoare mai mică, deoarece pescarii autorizați se pot regăsi pe mai mult de o zonă de pescuit.
*** În funcție de starea anuală a ecosistemului cercetat (abundența speciilor ce fac obiectul pescuitului comercial și predictibilitatea) față de formula de calcul aplicată, numărul uneltelor poate fi ajustat (în plus sau minus) la valoarea dată în tabel.

Anexa nr. 3

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) pentru anul 2022
Tabelul nr. 1

*) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Clupeonella cultriventris (gingirică), Pelecus cultratus (sabița), Chondrostoma nassus (scobar), Alosa tanaica (rizeafcă), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă), Perca fluviatilis (biban) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit.
**) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) este:– setci 5 bucăți;– ave 7 bucăți;– taliene 3 bucăți;– vintire 15 bucăți;– prostovol 1 bucată;– alte unelte tradiționale 1 bucată.
Captura totală admisibilă (TAC) din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) pentru anul 2022
Pescuit comercial
– Ciprinide autohtone –
Tabelul nr. 2

Captura totală admisibilă (TAC) din fluviul Dunărea (km 140-km 1075) pentru anul 2022
Pescuit comercial
– Specii răpitoare –
Tabelul nr. 3

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din râul Prut pentru pescuit comercial în anul 2022
Tabelul nr. 4

*) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Pelecus cultratus (sabiță), Chondrostoma nassus (scobar), Leuciscus cephalus (clean), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit.
**) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) pe râul Prut este:– setci 5 bucăți;– ave 7 bucăți;– taliene 10 bucăți;– vintire 15 bucăți;– prostovol 1 bucată;– alte unelte tradiționale 1 bucată.
Captura totală admisibilă (TAC) din râul Prut pentru anul 2022
Pescuit comercial
– Specii răpitoare –
Tabelul nr. 5

Captura totală admisibilă (TAC) din râul Prut pentru anul 2022
Pescuit comercial
– Ciprinide autohtone –
Tabelul nr. 6

Anexa nr. 4

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din lacurile de acumulare de pe râul Olt pentru pescuit comercial în anul 2022
Tabelul nr. 1

*) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Pelecus cultratus (sabiță), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin), Vimba vimba (morunaș), Blicca bjoerkna (batcă), cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit.
**) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) este:– setci 7 bucăți;– ave 7 bucăți;– taliane 10 bucăți;– vintire 15 bucăți;– prostovol 1 bucată;– alte unelte tradiționale 1 bucată.
Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din lacurile de acumulare de pe râul Olt în anul 2022
Pescuit comercial
– Ciprinide autohtone –
Tabelul nr. 2

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din lacurile de acumulare de pe râul Olt în anul 2022
Pescuit comercial
– Specii răpitoare –
Tabelul nr. 3

Captura totală admisibilă (TAC) și efortul de pescuit din lacurile de acumulare de pe râul Siret pentru pescuit comercial în anul 2022
(tone)
Tabelul nr. 4

*) Termenul de „alte specii“ face referire la următoarele specii: Alburnus alburnus (oblete), Gymnocephalus cernuus (ghiborț), Pelecus cultratus (sabiță), Leuciscus cephalus (clean), Tinca tinca (lin), Rutilus rutilus (babușcă), Blicca bjoerkna (batcă), Perca fluviatilis (biban) etc., cu excepția speciilor strict protejate, precum și a celor interzise la pescuit.
**) Numărul maxim de unelte de pescuit pentru o unitate de producție (ambarcațiune) este:– setci 8 bucăți;– ave 7 bucăți;– taliane 5 bucăți;– vintire 10 bucăți;– prostovol 1 bucată.
—–

Tudor Ionescu

Ordinul în format PDF se poate descărca de aici

The post ORDIN privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi cotele de pescuit alocate pentru anul 2022, pe specii şi zone appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

Nu știu alții cum pot, dar eu, când mă uit la ce a însemnat pescăria în România și în ce s-a transformat acum, mă apucă leșinul. Un domeniu strategic a ajuns oaia neagră, un loc în care luminița speranței licărește tot mai puțin, am înfrânt!

Zilele trecute, când analizam ceva date istorice cu privire la capturile comerciale de sturioni (da știu că nu ar trebui să trăim în trecut dar un domeniu fără istorie este un domeniu fără viitor), o cifră mi-a produs o modificare de ritm, și anume 6.038.942,00 kg. Aceasta este cantitatea de CRAP, pescuită comercial în România în anul 1909. 6 mii de tone de Crap s-au pescuit comercial în apele României acum mai bine de un secol, comparativ cu anul 2020 când cantitatea totală pescuită comercial a fost 3 mii de tone. Bineînțeles ca să îmi stric toată dispoziția, m-am uitat pe toate datele, pe care le-am găsit, iar situația este tristă. Cu toate astea nimeni nu e deranjat, ziua trece, Dunărea curge iar peștele este acoperit de ape tot mai tulburi.

Crapul, printre cele mai reprezentative specii de pești din România, este văzut tot mai rar în plasele pescarilor, capturile comerciale au scăzut cu 94,98%, comparând media anuală din perioada 1909-1939 cu 2003-2020. Dacă în prima perioadă, 46% din capturile comerciale de crap au fost raportate în Regiunea Tulcea (RBDD), după 2003 procentul a crescut la 76 %.

Explicația este că 90% din lunca inundabilă a Dunării a fost îndiguită, zonă vitală pentru reproducerea crapului și dezvoltarea puietului, dar și faptul că în apele interioare (Dunăre km 140 -1075, Prut, Olt și Siret), raportarea capturilor comerciale este mai deficitară decât în RBDD. Acest aspect se demonstrează prin raportările din perioada 2012-2020, în RBDD au activat în medie pe an 1090 de pescari comerciali, care au raportat în medie 2754 tone pește/an iar în apele interioare au activat în medie pe an 1522 de pescari comerciali, care au raportat în medie 574 tone pește/an.

Capturile totale, provenite din pescuitul comercial, au scăzut cu 76,27%, comparând media anuală din perioada 1909-1939 cu 2003-2020. Din capturile comerciale totale, 63% au fost raportate Regiunea Tulcea, acest procent crescând în perioada 2003-2020 la 74%.

La început de secol XX piscicultura nu era dezvoltată (cu excepția păstrăvăriilor), cu toate că existau îndemnuri în acest sens, primele amenajări piscicole au apărut în a doua jumătate a Secolului XX. Până la dezvoltarea acestora, capturile realizate în bălțile și lacurile din lunca inundabilă a principalelor râuri și Delta Dunării, reprezenta productivitatea naturală. Spre exemplu în anul 1939 s-au raportat următoarele capturi comerciale: Brateș-81 kg/ha, Greaca- 157 kg/ha, Gorgova-231 kg/ha, Ceamurlia- 304 kg/ha, Razelm-347 kg/ha, Carpina 543 kg/ha, Tașaul 139 kg/ha). În perioada comunistă s-a investit masiv în dezvoltarea de amenajări piscicole dar după revoluție au rămas ”între ape”, multe din aceste amenajări s-au transformat în paragină sau chiar în amenajări agricole, cu toate că inițial pe aceste terenuri erau lacuri, bălți, jepșe sau gârle.

După aderarea României la UE s-au acordat fonduri pentru creșterea producției din acvacultură, prin dezvoltarea de noi facilități piscicole sau retehnologizarea celor existente. Cu toate acestea, în anul 2020 producția din acvacultură cumulată cu capturile comerciale, nu au depășit capturile comerciale de acum un secol. În perioada 2016-2019 a fost raportată o producție, provenită din acvacultură, de 12,6 mii tone în medie pe an (producție dominată de ciprinide asiatice – 4544 tone/an, crap – 4482 tone/an și păstrăv-2191 tone/an), la care se adaugă capturile comerciale de 4.01 mii tone/an, adică cu o mie de tone pe an mai puțin decât capturile provenite din pescuitul comercial în perioada 1909-1939.

Producția din acvacultură este superioară productivității naturale, investițiile din fonduri Europene se ridică la sute de milioane de Euro, pescuitul comercial a devenit mult mai eficient, prin dezvoltarea de materiale noi pentru uneltele de pescuit, prin utilizarea de echipamente de detecție, prin creșterea mobilității pescarilor , prin eficientizarea (teoretic) controlului pescuitului și al raportărilor, dar cu toate astea, paradoxal, avem mai puțin pește produs în România decât acum o sută de ani.

Este cât se poate de clar că stocurile de pești de apă dulce au scăzut (suprapescuit, distrugerea habitatelor de reproducere și hrănire), unele specii aflându-se în situație dramatică. Acvacultura trebuia să compenseze acest gol și să ofere românilor alternativa, dar suntem în situația în care avem cea mai mare suprafață piscicolă din Europa (80 mii ha) dar în aceeași măsură suntem aproape cel mai mare importator de crap din UE (3 mii tone în 2018).

Dacă partea cantitativă a capturilor comerciale stă să moară, nici structura calitativă a capturilor comerciale nu este roz. În perioada 2003-2020 capturile comerciale au fost dominate de speciile alohtone în proporție de peste 60%, din care rapană 36% și caras 23%. Aceste procente sunt rezultatul mediei capturilor raportate în perioada 2003-2020 dar dacă luăm în considerare faptul că rapana a apărut, în capturile comerciale, începând cu anul 2011, iar un pescuit specific pentru această specie s-a dezvoltat ulterior, putem spune că avem un pescuit comercial în care această specie alohtonă invazivă este regina capturilor. În perioada 2011-2020, speciile alohtone reprezentau 74% din capturile comerciale, din care rapana este specia dominantă cu un procent 54%, ajungând la un vârf de 70%, în anul 2017 .

Se poate observa o alterare în structura calitativă a capturilor comerciale, în comparație cu perioada 1920-1924, nu numai prin faptul că speciile alohtone nu erau prezente în capturi (rapană, caras, ciprinide asiatice), dar crapul reprezenta 20% din cantitatea totală capturată comercial. Raportările erau dominate de ciprinide native (Crap, Caracudă, Lin, Plătică, Cosac, Morunaș, Mreană, Avat, Văduviță, Obleț, Sabiță, Babușcă, Roșioară, alte specii, icre Crap, lapți), Esocidae (Știucă și icre de Știucă), Percidae (Șalău Biban, Ghiborț, Fusar) și Siluidae (Somn).

Cu toate că datele proiectează o situație tragică, atât a pescăriei dar și a biodiversității acvatice, autoritățile plutesc în stratosferă și, aparent, nu prea le interesează de această situație. Pot da următorul exemplu de ignoranță, TAC-ul (Total Captura Admisă) este un instrument managerial prin care se reglează anual cantitatea de viețuitoare acvatice, din fiecare specie, care poate fi extrasă dintr-un habitat acvatic natural, fără să afecteze productivitatea naturală (MSY) și implicit populațiile de viețuitoare acvatice.

Cota de pescuit, alocată fiecărui pescar, este fracțiune din TAC și, în condiții normale, nici nu se pune problema ca aceasta să nu fie realizată, pentru că practic se pescuiește numai ”surplusul” de exemplare. NU și în România, din 2012 până în prezent, gradul multianual de îndeplinire al TAC-ului a fost de 41%, în ape interioare, iar în RBDD de 65%. Dacă ne uităm la principalele specii comerciale, situația e dezastroasă: crap- 38%, știucă-37%, scrumbie 30%, șalău în RBDD – 42%. Aproape în nici un an, după 2012, capturile comerciale raportate nu depășesc 50 % din cota alocată prin TAC, dar cu toate astea cota legiferată prin Ordine de Ministru anuale, rămâne constantă.

Fenomenul e de natura ridicolului, pentru că această situație se perpetuează de ani buni și cu toate acestea nimeni nu mișcă un deget. TAC-ul, cel puțin la nivel teoretic, este realizat în urma unor studii aprofundate, în care unul dintre elementele principale este analiza capturilor raportate în anii precedenți. Cu toate acestea se observă un TAC aproximativ constant, pentru perioada 2012-2020, iar cantitățile raportate de către pescari sunt derizorii. La prima vedere, fără să cunoști situația mioritică, se poate spune că nu mai e pește dar în realitate scăderile stocurilor de pești se cumulează cu raportarea deficitară a capturilor comerciale ți a celor recreative. Atuncea vine întrebarea, cum se administrează și legiferează resursele acvatice vii, în contextul în care nu există informații permanente cu privire la starea resurselor pescărești? Fără să cunoști ieșirile din pescărie (captură brută, accidentală) este imposibil să estimezi starea resursei.

Este cât se poate de clar că tot sistemul ficționează orbește, după interese subiective care nu au legătură cu situația stocurilor de pești. În momentul când nu ai o proiecție asupra stării pescăriei, nu poți interveni rapid pentru îmbunătățirea și protecția stocurilor pescărești, pentru că nu poți reglementa CORECT cantitățile de pește care pot fi pescuite, efortul de pescuit și unde și când se pescuiește. În acest context, totul este o scenetă ieftină în care urechea este principalul element managerial.

Dacă un management corect al pescăriei, nu se poate realiza fără toate aceste elemente, atunci cum s-au administrat resursele acvatice vii timp de 30 de ani? Cum poți lua decizii cu privire la TAC sau de ce le mai iei dacă nu ai idee cât se extrage din habitatele acvatice naturale? Probabil că singurul criteriu de calcul al TAC-ului este cantitatea minimă de pește cu care poate supraviețui un pescar comercial și care se înmulțește cu numărul de pescari comerciali autorizați, pentru că altfel nu pot explica această cotă anuală aproape constantă. Da știu toți se disculpă și țipă că s-au bazat pe studii, din păcate multe din acestea lipsesc sau au fost făcute din birou, pentru că hârtia suportă orice !

Cantitatea reală de pește extrasă, prin pescuitul comercial și recreativ, poate fi doar aproximată, cantitatea exactă nimeni nu o știe, pentru că probabil nu există ”interes” să se știe. E o situație care se perpetuează de 30 de ani și nimeni nu face nimic, nu e ciudat? Ne mai vorbind de pescuitul recreativ care, conform Curții de Conturi, în anul 2019 s-au eliberat 374 736 permise de pescuit (ape interioare, RBDD și MN) și s-au raportat 0 capturi. Curtea estimează că s-au capturat, în anul 2019, în scop recreativ, aproximativ 1,874 mii tone (s-a estimat că un pescar pescuiește o zi pe an și reține 5 kg de pește) care e doar o estimare iar dacă vorbim de structura calitativă a acestor capturi deja suntem la secțiunea SF.

TAC-ul pentru pescuit recreativ nu are legătură cu denumirea, este legiferat probabil doar ca să ajute Asociațiile de Pescari Recreativi-Sportivi, care au contracte cu ANPA de utilizare a resursei, să își vândă permisele, numărul lor fiind condiționat de cantitatea de pește pe care o primește prin TAC, curat murdar Coane Fănică (PS acest aspect se poate confirma și prin faptul că în RBDD, zonă în care nu există astfel de contracte, nu este alocat TAC pentru pescuit recreativ-sportiv) .

Ca să fiu mai explicit, în anul 2019, un pescar comercial din apele interioare, a raportat în medie pe lună 26 de kg pește iar în 2020, 27 kg, adică maxim un venit brut de 270 lei/lună. Nu e distractiv cum peste 1800 de pescari autorizați, în afară de RBDD (aici cantitatea de pește raportată de pescari este mult mai mare), trăiesc în medie cu 300 de lei/lună și pe nimeni nu deranjează?

Bineînțeles că ANPA a înțeles din toată această situație că trebuie să suplimenteze autorizațiile de pescuit comercial, pentru apele interioare, cu încă 237, în 2020 comparativ cu 2018, de la 1582 la 1819 de pescari autorizați.

Ca măsurile să fie complete în 2020, MADR a modificat Ordinul din 2018, care reglementează uneltele de pescuit, mărind dimensiunile setcilor (lungime, înălțime) și implicit efortul de pescuit cu 65 %, așa cum recunoaște într-o adresă oficială, unde jură pe roșu că o să reducă, prin Ordinul privind TAC-ul, numărul de setci, astfel încât efortul de pescuit să rămână constant, fapt care nu s-a mai întâmplat!

Toată lumea vorbește, pe la colțurile ministerelor de resort și a instituțiilor din subordine (ANPA și ARBDD), că de fapt cantitățile de pește, capturate comercial, nu prea se declară iar cantitatea nu ar fi cea reală, existând o diferență substanțială între cantitatea pescuită și cea declarată. Sunt perfect de acord cu asta și sunt 3 aspecte la care merită să reflectăm:

• pescarii nu predau la CPV (centru de primă vânzare) tot peștele capturat comercial datorită prețului derizoriu oferit de ”cherhanagii”, care este de multe ori sub prețul pieței și atunci preferă să îl vândă ilegal. Autoritățile prinse în pânza de păianjen a acestor rețele, nu a îndrăznit să spargă monopolul și să lase pescarii să poată comercializa peștele direct sau prin puncte gastronomice familiale, astfel încurajându-i să raporteze cantitățile pescuite.

• CPV-urile fac evaziune și nu declară toată cantitatea de pește preluată de la pescarii comerciali și bineînțeles nu o raportează, fac asta pentru că pot. Autoritățile probabil au interes să nu impună trasabilitatea peștelui, așa cum este cerută și de Comisia Europeană, pentru că ar deranja interesele (se merge pe principiul dacă nu m-a prins cu peștele…nu a existat). Mai mult decât atât, printre toți acești cherhanagi sunt și persoane de bună credință dar care nu sunt sprijinite și încurajate să se dezvolte și să transforme afacerea într-un punct de dezvoltare pentru comunitățile de pescari.

• pescarii recreativi nu au obligativitatea să raporteze capturile iar ANPA, respectiv ARBDD, nu au capacitatea să colecteze aceste date

E foarte interesant modelul de administrare și legiferare a pescăriei Românești care, după cum se vede, are o singură direcție: dacă avem cantități mici de pești capturați commercial, mărim efortul de pescuit, restul e can-can. Curată viziune domnilor, și când o să vedeți că tot scade, o să apelați la dinamită? Întrebări fără răspuns care se rostogolesc în apele tot mai tulburi și nici măcar nu cred că e vina Președintelui ANPA, e vina sistemului plin de ”analfabeți” în ale pescăriei, care au dezinteres sau interes. S-au perindat mulți în această funcție, din păcate doar câțiva profesioniști verticali, în rest o sinecură a sistemului care și-a plantat yesmenii la controlul unui domeniu atât de important, ca să îl stoarcă de ultimele puteri.

Toată lumea țipă după schimbare iar când s-a propus o schimbare, toată lumea a țipat din nou că vor schimbare… dar care să nu schimbe nimic. Ce înfiorător cum țipau toți, în afară de pește, când a apărut propunerea legislativă ”Legea Pescuitului”, ce cârdășie de interese adânc înfipte în politica și administrația mioritică, că de… și banii cu solzi îs buni.

Păcat că pescarii și peștele nu sunt reprezentați, nu putem spune că șefii de asociații de pescari comerciali, care majoritatea sunt și patroni ai CPV-urilor, apără interesele pescarilor sau funcționărașii de la diverse instituții, care aparent mor cu biodiversitatea acvatică în gură, dar care au văzut un pește doar la restaurant sau la acvariu.

Așa a început măcelul declarațiilor, părerilor și a obiecțiunilor, care mai de care mai radicale și mai neavizate, duse spre extrem iar toată frustrarea a coborât parcă din ceruri și a înroșit rețelele de socializare, că de, cel mai bine ne pricepem la fotbal, la politică iar acum și la pește. Am citit postări și comentarii  splendide, de la înjurături la blesteme (cred că am reușit inventariez toți sfinții din BOR plus rudele de gradul 1), la păreri distorsionate cu rolul să ducă în eroare, până la comentarii și declarații obiective (puține).

După o vară rezultatul e clar, inițiatorii au fost înconjurați, iar oștile ostile au sărit la luptă. Armata lu′ Pește Fript cu două legiuni, recreativii și sportivii (legiunea sportivă este condusă de Fane Bibanu, recunoscut pentru abilitatea de a pescuii sportiv la constituție, mai ales la olimpiadă), armata lu′ Plasă Deasă, cu două legiuni comercialii și cherhanagii (ei se ocupă și de logistică pe modelul vrei nu vrei tot la noi ajungi dar conduc și legiunea de comerciali). O a treia legiune a lu′  Boeru Braconieru are soldați din ambele tabere și acționează de obicei subversiv, la umbra legalității, mai travestiți, mai cu arbitrul, mai cu mâța în sac dar de obicei cad în picioare. A, da, era să uit mai e legiunea lu′ Autoritatea Tutelară, care aparent e arbitrul și protectorul peștelui dar în realitate e o legiune de mercenari finanțată cu solzi de pește și care are abilitatea să lucreze din interior. În spatele inițiatorilor stă înspăimântat și fără ajutor peștele, care cu siguranță nu va avea cale de scăpare din această încăierare, mai ales când legiunea lu′ arbitrul cam se îndoaie în vânt precum salcia, în funcție de temeri și beneficii.

M-am săturat să mă uit pe date, m-am săturat să visez la pești verzi pe pereți, m-am săturat să mai sper la un domeniu care tinde la dezvoltare și în care fiecare își recapătă locul meritat. M-am săturat să sper la momentul în care peștele e lăsat să se reproducă, în care dimensiunea de reținere se respectă, în care politicienii dau legi bune și drepte, în care funcționarii sunt corecți și profesioniști, în care pescarii au bunăstare și sunt respectați, în are cherhanagii iubesc pescăria, în care cercetătorii fac studii dedicate fără influență politică sau economică, în care profesorii învață copii despre pești încă din clasele primare, în care profesorii universitari își dedică sufletul studiului peștilor, în care se renunță la denumire pleonasm de domeniu ”piscicultură și acvacultură”, în care autoritățile de control nu mai fac parte din mafia peștelui, în care pescuitul științific nu înseamnă doar să prinzi pește în prohibiție, în care nu mai există braconaj, în care braconierii nu sunt protejați de politicieni, în care habitatele sunt eliberate de balastiere și proiecte fără cap, în care râurile nu mai sunt secătuite de baraje, în care nu mai există prădători bipezi, în care se populează după un plan și nu după ureche, în care administratorul pescăriei va ajunge să aibă excedent și nu deficit, în care operatorii o să învețe că resursa acvatică vie e a tuturor și trebuie să plătească un preț corect pentru acces la ea, în care asociațiile de pescari o să fie puternice și independente de interesele cherhanagiilor, în care finanțările să vizeze dezvoltarea și nu fluturi pe pereți, în care fermele de acvacultură sunt despăgubite dacă un animal sălbatic le provoacă pagube, în care fermele de acvacultură sunt finanțate să obțină producție, în care există trasabilitatea peștelui, în care transparența este cuvânt de bază în actul decizional, în care nu mai dăm vina pe necuvântătoare când de fapt omul e de vină, în care să avem un plan pe termen lung și îl respectăm, în care nu mai importăm pești de apă dulce, în care pescuitul unei specii invazive nu înseamnă distrugere, în care să existe bun simț, în care realizăm că am luat acest domeniu cu împrumut de la copii noștri!

Faptul că nu există o reacție din partea autorităților este halucinant, în loc să se limpezească situația din păcstr se tulbură tot mai rău iar peștele o să se vadă tot mai puțin, biodiversitatea acvatică o să fie tot mai răsleață, pescarii tot mai puțini iar într-un final o cruce și replica celebră -ATÂT S-A PUTUT!-

Trebuie să începem să tratăm cauzele și nu efectele.

^*Toate drepturile rezervate, TudorI, 2021, În Ape Tulburi, https://sturgeons.eu/ape-tulburi/

^{Sursa datelor: ANPA, ARBDD, Anuarul Statistic, PP Daia, Gr. Antipa, Sinteză Raport Audit, EUMOFA, Ordine TAC}

The post În ape tulburi appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

Mâine, 20 Aprilie se încheie 5 ani de când s-a instaurat prohibiția speciilor de sturion din Dunăre și Marea Neagră prin Ordinul 545/2016 și aproximativ 15 de la primul Ordin care interzicea pescuitul sturionilor (Ordinul nr. 262/2006). În acest sens MADR și MMAP au emis un nou Ordin cu intrare în vigoare în data de 16 Aprilie 2021, privind măsurile de refacere şi conservare a populațiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale.

Ca noutate, față de celelalte Ordine, se interzice pescuitul în scop comercial recreativ/sportiv sau familial al speciilor de sturioni din habitatele piscicole naturale din România, pentru o perioadă nedeterminată cât și folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit sturioni, inclusiv ohane şi carmace, în zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale din România.

În ultimele luni, au apărut multe discuții, interpretări și întrebări în spațiul public, legate refacerea populațiilor sălbatice de sturioni și reluarea pescuitul comercial pentru capturarea și comercializarea acestor specii. În acest sens, pe baza experienței pe care am acumulat-o în ultimii 9 ani, în care m-am ocupat exclusiv de monitorizarea și cercetarea sturionilor în Dunăre și Marea Neagră, am făcut o scurtă analiză a acestor aspecte.

Populațiile de sturioni, care se reproduc în Dunăre (Fig. 1), au scăzut dramatic în ultimele secole. Primul semnal de alarmă a fost tras de Antipa, care a expus această problemă a sturionilor încă de la sfârșitul secolului XX (Antipa, 1898). Pe parcursul ultimului secol au fost o serie de oameni, dedicați acestui domeniu, care au întărit convingerile că populațiile de sturioni sunt într-o continuă scădere (Pitiș, 1949; Daia, 1926; Cărăușu, 1952; Bușniță, 1953; Bănărescu, 1964; Manea, 1980; Ciolac, 2004; Bacalbasa, 1997) iar în al 12-lea ceas, în anul 2006 pescuitul la sturioni a fost închis.

Bineînțeles că ajungerea în această situație gravă pentru sturioni a fost un proces de lungă durată, cauzat de un cumul de factori care au dezechilibrat raportul dintre mortalitate și productivitatea naturală. Este evident că în timp ce mortalitatea totală (mortalitatea naturală +mortalitatea prin pescuit) a crescut, productivitatea naturală a scăzut iar acest fapt a determinat un dezechilibru major și implicit scăderea dramatică a populațiilor de sturioni.

În anul 2006, când a fost inițiată prohibiția, stocurile de sturioni atinsese un minim istoric iar presiunea antropică generată de suprapescuit, distrugerea habitatelor de reproducere, blocarea căilor de migrație, poluare, braconaj etc., s-a reflectat în cantitățile pescuite comercial. Dacă analizăm capturile de sturioni din ultimele secole, se poate observa o scădere constantă a cantității de sturioni provenite din pescuitul comercial atât în România cât și în regiune ( (Daia, 1926; P.A.R.I.D., 1948; Manea, 1980; MPADR, 2006; CITES, 2017; FAO, 2018) așa cum se poate observa și în Figura 2 respectiv  Figura 3.

Figura 1 Capturile comerciale de sturioni realizate în România

În aproximativ 80 de ani, cantitățile de sturioni provenite din capturile comerciale au scăzut cu aproximativ  85%. Dacă în anii 1920-1924 cantitatea medie era de 439 de tone/an (Daia, 1926) în ultimi ani, în care pescuitul comercial a fost permis (1998-2005), cantitatea medie/an a fost de doar 66 tone (CITES, 2017).

Acest declin dramatic este și mai evident când analizăm numărul de exemplare capturate comercial pe parcursul ultimului secol. Analizând statistic datele din literatura de specialitate, numărul de exemplare de morun, capturate comercial în Marea Neagră a scăzut cu 97 %, de la 4254 exemplare (230000 kg) în perioada 1903-19004 la numai 111 exemplare (11060 kg ) în 2003-2004. În cazul nisetrului, exemplarele capturate comercial în Marea Neagră, au scăzut cu 99.7%, de la 10570 de exemplare, în anul 1903-1904 la numai 28 de exemplare (555 kg ) în anul 2003-2004. Această analiză este indulgentă deoarece datele din 2003-2004 sunt centralizate pentru toate capturile raportate în Marea Neagră, apele teritoriale românești, iar pentru celelalte două perioade sunt raportate producțiile provenite din pescuitul comercial din Marea Neagră zona Sf. Gheorghe-Portița, în aceste condiții scăderea este și mai abruptă (Antipa, 1909; Manea, 1980; MPADR, 2006; Ionescu, 2019)

Această scădere dramatică a determinat implementarea de măsuri urgente de protecție și conservare a speciilor de sturioni din Dunăre și Marea Neagră iar România și-a asumat acest rol în anul 2006 prin instaurarea prohibiției. Cu toate acestea, pe lângă această măsură trebuiau implementate și o serie de alte acțiuni complementare care să ajute la refacerea populațiilor de sturioni sălbatici, cum ar fi: populări, combaterea braconajului, combaterea capturilor accidentale, ajutarea comunităților de pescari tradiționali de sturioni,  monitorizarea sturionilor în Dunăre și Marea Neagră, refacerea habitatelor de reproducere, cercetarea fundamentală, cooperarea regională etc.. Din păcate nu toate acestea s-au întâmplat iar în toți acești ani  de prohibiție nu a existat un plan concret și centralizat care să reunească toate aceste măsuri sub o coordonare unitară.

O analiză succintă a măsurilor aplicate în perioada de prohibiție:

• Programul de populare cu pui de sturioni s-a desfășurat în perioada 2006-2009, a fost o acțiune bună dar incompletă deoarece statul a alocat sume mari pentru populări cu pui de sturioni dar nu s-a întreprins nici un studiu de evaluare, care să lămurească eficiența acestui program. Probabil că au considerat că populările cu sturioni sunt suficiente pentru refacerea populațiilor sălbatice. Total fals deoarece populările suport cu pui de sturioni nu se aseamănă cu popularea unei ferme de acvacultură (introduc o anumită cantitate de material biologic iar în x ani trebuie să produc o anumită cantitate de exemplare adulte), mediul natural este un ecosistem complex;
• Singurul proiect care a prevăzut monitorizarea și evaluarea sturionilor populați, a demarat în  2013 și a fost implementat de către UDJG. A fost proiect pilot de populare experimentală cu pui de sturioni și monitorizarea acestora în Marea Neagră, rezultatele au fost foarte bune dar nu suficiente. Era nevoie de o continuitate și de fonduri pentru continuarea monitorizării în Marea Neagră și în Dunăre în vederea analizării tuturor ciclurilor de dezvoltare, implicit migrația și reproducerea exemplarelor populate;
• Refacerea habitatelor de reproducere decurge destul de greu iar în afară de studii premergătoare nu există  demersuri concrete pentru refacerea coridoarelor de migrație;
• Comunitățile de pescari tradiționali de sturioni au fost ignorați, compensațiile care s-au promis în anul 2005 nu s-au acordat. De asemenea nu au fost implicați concret în programele de conservare ale acestor specii. Acest fapt a produs o ruptură între conceptul de conservare și sentimentul de defavorizare, astfel generând o intensificare a capturilor accidentale.
• Monitorizarea și cercetarea sturionilor în Dunăre și Marea Neagră a fost făcută izolat de câteva instituții și organizații fără o coordonare națională/regională. Studiile care au fost generate nu pot fi compilate pentru a obține concluzii pertinente și unitare despre populațiile de sturioni;
• Braconajul nu a fost stopat și a creat o presiune asupra sturionilor sălbatici dar care nu poate fi cuantificată datorită lipsei datelor
• Capturile accidentale reprezintă cea mai mare presiune care se exercită asupra populațiilor de sturioni din Dunăre și Marea Neagră deoarece sunt greu de identificat (pescari cu documente, cu unelte și metode legale)   iar capturile ajung în majoritatea cazurilor pe piața neagră. Era necesară o mai bună informare a pescarilor din partea autorităților și înăsprirea sancțiunilor pentru cei care nu eliberează exemplarele de sturioni capturate accidental. Mirajul banilor proveniți din ”ghinionul” sturionilor, icrele negre, a câștigat în detrimentul speciilor capturate comercial accidental dar și prin pescuit științific.
• hotărârea nr. 1.191 din 24 noiembrie 2010 privind stabilirea sistemului de înregistrare a loturilor de sturioni din crescătorii și a caviarului obținut din activități de acvacultură și de marcare prin etichetare a caviarului nu s-a aplicat niciodată. În acest fel nu s-a putut urmării trasabilitatea sturionilor proveniți din import sau acvacultura din România, creând posibilitatea comercializării exemplarelor sălbatice acoperite de acvacultură asta și în detrimentul adevăraților producători de sturioni și caviar
• acvacultura de sturioni nu a fost susținută și nu s-a dezvoltat corespunzător pentru a scădea presiunea asupra exemplarelor sălbatice, ca alternativă pentru piața neagră. În 2016 România producea 33 tone de sturioni iar în 2020 s-au produs 94 tone, mult prea puțin ca să acopere cererea.
• Sturionii sunt resursă acvatică comună iar o conservare corespunzătoare necesită o cooperare regională. În afară de cazuri izolate, (ex. Conferința de la Galați) autoritățile nu au avut o abordare coerentă în acest sens

Din observațiile mele din ultimii 9 ani, se vede o îmbunătățire față de anul 2005 la Păstrugă dar în același timp, din anul 2014 nu am capturat pui sau adulți sălbatici de nisetru. Este necesară o abortare științifică și administrativă intraspecifică deoarece comportamentul speciilor sălbatice de sturioni, din Dunăre și Marea Neagră, este diferit și nu se poate generaliza anumit trend pentru toate speciile. Cu toate acestea când spunem că o specie este pe un trend ascendent (ex. păstruga) și se pune în discuție dacă populația s-a refăcut, contează foarte mult la ce an ne raportăm, pentru că 2005 (ultimul an în care a fost deschis pescuitul comercial la sturioni) nu poate fi considerat un an de referință pentru o comparație a populațiilor de sturioni.

În contextul biologic al acestor specii și anume perioada lungă de atingere a maturității sexuale, a ciclului de reproducere periodicitate între aproximativ 3-6 ani cât și sute de ani de suprapescuit, 15 ani este o perioadă scurtă pentru a putea vorbi de o refacere a populațiilor, implicit a unui raport pozitiv între productivitate naturală și mortalitate.

De exemplu  prima populare moruni din România  a fost în anul 2006, când s-au populat 12500 de pui de câteva luni care, posibil ca în mare parte, să nu fi atins maturitatea sexuală, de aceea o abordare unei protecții pe termen lung este imperios necesară. Efectele populărilor cu sturioni, pe care le-a realizat România în ultimii 15 ani, (aproximativ 650 mii de pui de sturioni Fig. 5), deocamdată nu se pot vedea și asta pentru că acest timp reprezintă ”o secundă” pentru populațiile acestor specii. Toate aceste eforturi trebuiau să fie constante, unitare și cu o viziune pe termen lung și care să impună și o monitorizare adecvată. Cred că pe viitor o parte din acestea pot fi rezolvate prin înființarea unei facilități Ex-Situ, pe care am descris-o AICI

Îmi e cât se poate de clar faptul că o viitoare deschidere a pescuitului comercial al sturionilor, fie și pentru numai o specie (lucru solicitat de comunitățile de pescari), ar crea o situație complexă pentru supraviețuirea acestor specii, deoarece, în contextul actual al pescăriei Românești, consider că este imposibilă o administrare coerentă a situațiilor provocate de încetarea prohibiției iar presiunile la care vor fi supuse aceste specii vor anula toate eforturile depuse în ultimii ani. Deschiderea pescuitului comercial al sturionilor este tentant pentru mai multe categorii sociale, fie și cu cote minimale, dar în contextul actual s-ar complica și mai mult încercarea autorităților de a stopa braconajul și comerțul ilegal cu sturioni și produse provenite de la aceștia.

Aceasta este o părere foarte succintă dar toate aceste aspecte sunt amplu evaluate și prezentate în Planul de Acțiune Pan European pentru Sturioni (PANEUAP) aprobat, inclusiv de România, prin Conivența de la Berna în anul 2018. De asemenea toate aceste aspecte au fost discutate și analizate în cadrul Conferinței de la Galați “Conservation of Danube Sturgeons – a challenge or a burden”, din 28-30 octombrie 2019 – organizat în comun de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice și Biodiversitate) cu DSTF (Task Force Dunărea Sturgeon) ), Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Mediului din România, ANPA (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), WSCS (World Sturgeon Conservation Society) și WWF (World Wide Fund for Nature), sub patronajul Președinției Române a SUERD (Strategia UE pentru regiunea Dunării) și Academiei Române.

Conferința s-a concentrat, de asemenea, pe elaborarea de mesaje cheie pentru factorii de decizie din toate instituțiile relevante și alte organizații/instituții interesate, ca bază pentru modelarea acțiunilor viitoare și a căilor de urmat, necesare pentru salvarea sturionilor de la dispariție.

„Declarația de la Galați” pentru conservarea sturionilor din Dunăre și Marea Neagră, a fost adoptată în unanimitate de toți participanții la conferință, mesajul acesteia fiind destinat să servească drept bază pentru activitățile de conservare a sturionilor, necesare în regim de urgență în toate țările și sectoarele pe toate nivelurile relevante. ACCENTUEAZĂ necesitatea prohibiției și conservarea sturionilor pe termen lung datorită atingerii maturității sexuale la vârste înaintate și implicit al ciclului de viață lung;

Consider că prelungirea prohibitei la sturioni, a fost imperios necesară pentru supraviețuirea acestor specii dar NU SUFICIENTĂ, de aceea adoptarea de măsuri complementare este vătală pentru sturioni, cum ar fi:

• înființarea Facilității Ex-SITU pentru conservarea și monitorizarea sturionilor, așa cum am descris-o și promovat-o în anii trecuți. O astfel de facilitate ar transforma România într-un HUB regional și European în privința conservării, monitorizării și cercetării sturionilor (Ionescu, 2020)
• înființarea unei comisii la nivelul ministerului (mediu/agricultură) care să aibă ca misiune strategia României  pe termen mediu și lung cu privire la sturioni. Comisia trebuie să aibă o componență cei mai buni specialiști pe sturioni din România cu studii de profil care să poată să facă un plan concret  pentru refacerea populațiilor de sturioni, să monitorizeze studiile din acest domeniu, să propună măsuri concrete către ministerele de resort, să întocmească ghiduri obligatorii de monitorizare, cercetare, marcare, date biometrice în scopul unei mai bune cooperări, să stabilească legături cu instituțiile din țările riverane și să atragă finanțări Eu.
• acordarea de compensații pescarilor tradiționali de sturioni sau propuneri clare cu privire la implicarea acestora în conservarea acestor specii (ex. granturi de conservare)
• refacerea coridoarelor de migrațiune a sturionilor prin construirea trecătorilor de pești de la PF1 și PF2
• identificarea și protecția habitatelor de reproducere
• analiza efectului poluanților asupra populațiilor de sturioni (e. poluarea fonică)
• aplicarea hotărârii nr. 1.191 din 24 noiembrie 2010
• înăsprirea sancțiunilor pentru reținerea și comercializarea sturionilor, fie că vorbim de exemplare provenite din braconaj, capturi accidentale sau pescuit științific
• alocarea de sume pentru monitorizarea și cercetarea sturionilor și creare unei baze de date comune cu privire la aceste specii
• centralizarea populărilor cu sturioni și impunerea de reguli clare cu privire la aceste acțiuni (ex. părinți sălbatici cu diversificate genetică mare) și interzicerea folosirii exemplarelor sălbatice, aflate în timpul migrației, pentru reproducerea artificială.

Faptul că în Sec. XVII, Evliya Celebi, în timpul călătoriei din Dobrogea, amintea faptul că  ”în fiecare zi cad în plasă 70 de moruni mari, fiecare are o lungime de opt-nouă arșini” (Decei, 1976) iar după 400 de ani într-un an întreg, în toată România se mai capturau 100 de exemplare de morun ar trebui să ne dea de gândit, să realizăm că această resursă, fără o administrare sustenabilă, nu este infinită.

Trebuie să lăsăm deoparte interesele mici, pe termen scurt și să ne gândim mai mult la viitorul acestor specii în contextul urmașilor noștri. E mult mai ușor să păstrezi decât să reintroduci, de aceea dacă vrem ca aceste specii să fie o mândrie pentru România trebuie să începem să tratăm cauzele și nu efectele.

Este un pas înainte pentru salvarea sturionilor, un pas mic dar în direcția bună, de aceea felicit autoritățile MADR,MMAP, ANPA. și organizațiile care au pus umărul WWF, DSTF și WSCS

*Toate drepturile rezervate

Citare: Ionescu, T. I., 2021. Prohibița sturionilor, între necesitate și insuficiență. [Online]
Available at: https://sturgeons.eu/prohibitia-sturionilor/

The post Prohibița sturionilor, între necesitate și insuficiență appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

Liniștea bălții, susurul apei și trilul păsărelelor (numai alea bune care nu mănâncă pește ) din Delta Dunării,  a fost deranjat de un vânt puternic care nu era nici Mareana, Poriaz și nici măcar Wostoc sau Abaza, era vuietul produs  de noul Ordin de Prohibiție pentru 2021 (ORDIN nr. 58 din 12 martie 2021 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiție a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie şi refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2021). Ordinul anual emis de către MADR și MMAP, în urma anumitor recomandări științifice, observații și consultări, impune restricții cu privire utilizarea resursei acvatice, astfel încât să se asigure regenerabilitatea stocurilor de pești. De obicei, nu se schimbă foarte mult reglementările de la an la an, doar se mai adaptează, în funcție de considerente științifice dar și de dezlegările la pește (în 2020 și în 2021 prohibiția la scrumbie se termină în ajunul Floriilor pe anumit sector). Dar se pare că lucrurile nu au stat chiar așa pentru că art. 6 alin.8 a adus un vânt rece în baltă, prin interzicerea reținerii în Delta Dunării a speciilor crap, șalău, somn și știucă. Adică pescarii recreativi/sportivi au dreptul să pescuiască, conform perioadelor legale, dar cele patru specii trebuie eliberate, conceptul modern catch&release.

Așa a început măcelul declarațiilor, părerilor și a obiecțiunilor, care mai de care mai radicale și mai neavizate, duse spre extrem iar toată frustrarea a coborât parcă din ceruri și a înroșit rețelele de socializare, că de, cel mai bine ne pricepem la fotbal, la politică iar acum și la pește. Am citit postări și comentarii  splendide, de la înjurături la blesteme (cred că am reușit inventariez toți sfinții din BOR plus rude de gradul 1) la păreri distorsionate cu rolul să ducă în eroare până la comentarii și declarații obiective (puține). După o săptămână rezultatul e clar, cele două oști sunt gata de luptă, armata lu′ Pește Fript cu două legiuni, recreativii și sportivii și armata lu′ Plasă Deasă, cu două legiuni comercialii și cherhanagii (ei se ocupă și de logistică pe modelul vrei nu vrei tot la noi ajungi). O a treia legiune a lu′  Boeru Braconieru are soldați din ambele tabere și acționează de obicei subversiv la umbra legalității, mai travestiți, mai cu arbitrul, mai cu mâța în sac dar de obicei cad în picioare. A, da, era să uit mai e legiunea lu′ Autoritatea Tutelară, care vrea să facă pe arbitrul dar își ia bobârnace de la ambele tabere, în funcție de frustrări și se alege cu frigiderele pline de ….Între cele două armate stă înspăimântat și fără ajutor peștele, care cu siguranță nu va avea cale de scăpare din această încăierare, mai ales când legiunea lu′ arbitrul cam se îndoaie în vânt precum salcia, în funcție de temeri și beneficii.

Revenind la realitate, chestiunea e destul de serioasă pentru că am observat că războiul scoate în evidență numai extremele, astfel încât percepția generală devine extrem de distorsionată. Plecând de la definițiile celor două activități, pescuit recreativ/sportiv respectiv comercial, se pot observa diferențe punctuale de fond (OUG 23/2008):

• Prin pescuit recreativ/sportiv se înțelege pescuitul efectuat cu undița sau cu lanseta, în scop de agrement/performanță
• pescar comercial – persoană autorizată să desfășoare activități de exploatare comercială a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale

Numărul de permise pentru pescuitul recreativ/sportiv eliberate direct către pescari de către ANPA, în 2019 a fost de  163.259 în perimetrul ANPA iar în RBDD a fost de 185.032. În același an, în perimetrul ARBDD au fost autorizați 1078 pescari comerciali iar pentru Dunăre km 140-1075, Prut, Siret și Olt în 2016 au fost autorizați 2768 pescari comerciali, conform RAPORTULUI DE AUDIT Performanța administrării și exploatării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale și a acvaculturii, în perioada 2016-2019 (o analiză tranșantă care ar trebui să ne dea de gândit)

Pescuitul comercial reprezintă o meserie care, în multe cazuri, e specifică zonelor în care această activitate reprezintă singura modalitate de a procura hrana sau banii necesari traiului. Aceste comunități pescărești au tradiție de sute de ani în meșteșugul pescuitului și nu pentru că așa au ales ei ci pentru că așa s-au născut. Nu am văzut pescar comercial bogat, de obicei am întâlnit numai pescari cu fața brăzdată de vânt și cu mâinile crăpate de frig și apă,  care prestează o muncă fizică care necesită inteligență și forță. Da, aceștia sunt pescarii comerciali atât de huliți, băgați în aceeași oală cu braconierii, ceea ce pentru ei reprezintă jignirea supremă. Credeți că ei nu ar vrea să nu existe braconaj, să nu existe electricieni, lucrurile să fie corecte și să lupte cu aceleași ”arme”? Ba da și un lucru pot să vi-l spun clar, am întâlnit pescari comerciali extraordinari, verticali și harnici și o spun cu mâna pe inimă NU TOȚI PESCARII SUNT BRACONIERI.

Pe partea cealaltă, statutul de pescar amator (recreativ/sportiv) e o activitate nobilă, numai cât ne uităm la Operațiunea Monstru și intră virusul în vene de nu mai îți iese în veci. Am prieteni  și cunoștințe cu divers statut social, cu funcții și fără, bogați sau săraci dar care când iau bățul în mână devin egali, concentrați pe vârful lansetei și cu gândul la monstru. Oameni verticali și drepți care nu ar lăsa un muc de țigară în iarbă nici să îi tai, care nu ar lua un chitic subdimensionat acasă și s-ar mulțumi cu un caras pe plită sau o saramură de biban. Pot afirma cu mâna pe inimă că nu toți pescarii amatori sunt ”sacoșari”, nesimțiți sau braconieri cu bățul în mână.

Sunt exemple multiple pe internet, filmulețe, descinderi, poze cu braconierii din ambele tabere, care îți bat joc de natură, de pește care nu au nici o regulă iar pentru asta legiunea lu Autoritatea Tutelară ar trebui să intervină și să  îi elimine din ecosistem. Nu sunt legi, faceți legi, nu sunt oameni angajați/detașați, nu există interes… înlocuiți, nu există verticalitate… curățați, nu există viziune… căutați, nu există dorință plecați și așa se va face lumină.

Subiectul acestor polemici este peștele și implicit resursa piscicolă care, mai ales pentru Delta Dunării, reprezintă un nucleu, fie că vorbim de biodiversitate sau de considerente socio-economice. Resursele pescărești nu sunt infinite și indestructibile, acestea sunt caracterizate prin proprietate comună, invizibilitate și regenerabilitate iar utilizarea  acestora într-o manieră responsabilă și durabilă, necesită o bună administrare care nu este posibilă fără informații calitative, cantitative și permanente asupra stării resurselor pescărești și a ecosistemului.

Din păcate aceste principii de bază pentru administrarea pescăriei, la noi nu există sau există într-o formă extrem de arhaică. De exemplu, așa cum se poate vedea și în dinamica capturilor comerciale la știucă, care au scăzut într-un secol de 18 ori dar care are la bază, pentru perioada 2003-2020, cantitățile raportate și declarate oficial dar oare numai atâta s-a capturat? În contextul în care în 2020 această cantitate a reprezentat 46,9%, din Captura Total Admisă (TAC) pentru știucă în perimetrul ARBDD rezultă că stocul acestei specii este foarte afectat, că nu s-a raportat corespunzător capturile sau ambele.

E clar că nu se raportează, pentru că în ARBDD și de fapt în toată România nu se cunoaște structura calitativă și cantitativă a resursei acvatice extrasă din bazinele naturale prin pescuit sportiv/recreativ, prin braconaj iar  prin pescuit comercial doar o parte, cât…nimeni nu știe.

Este cât se poate de limpede faptul că stocurile de pești au scăzut, producându-se un dezechilibru între mortalitate și productivitatea naturală. Faptul că mortalitatea prin pescuit a crescut iar productivitatea, prin alterarea habitatelor, a scăzut, ne amintește faptul că resursele pescărești nu sunt infinite

Aici trebuie să intervină legiuitorul și administratorul care, dacă vrea să facă o pescărie performantă, trebuie să reglementeze toate aceste neajunsuri și să restabilească echilibrul dar pentru asta trebuie să mărească acuratețea nivelul raportărilor capturilor spre 100%, prin:

• obligativitatea declarării capturilor recreativ/sportive și implicit implementarea de unelte informatice care să faciliteze raportarea și informarea;
•  întărirea și modernizarea capacității de monitorizare a braconajului și a capturilor accidentale,
• întărirea și responsabilizarea  asociațiilor de pescari comerciali  prin crearea cadrului legislativ și economic ca să poată să dea plus valoare peștelui (procesare primară) și să îl poată vinde direct ”la prima mână”;
• implementarea trasabilității peștelui și a produselor din pește prin informatizarea distribuției;
• mărirea sancțiunilor și implicit introducerea posibilității anulării dreptului de pescuit, pentru cei care greșesc;

Toate acestea vor ajuta administratorul să obțină informații calitative, cantitative și permanente asupra stării resurselor pescărești, atât de necesare pentru a asigura un echilibru între considerațiile socio-economice și durabilitatea resursei pescărești. Pescăria este un sistem ecologic complex,  alcătuit din resursele pescărești, arealul de distribuție și pescari, iar ca să poți avea un echilibru durabil între toate acestea, este nevoie de  viziune, pasiune și dorință.

În general, trebuie analizat dacă sistemul acesta de administrare este de viitor și va asigura o sustenabilitate resurselor pescărești și a habitatelor, cât și bunăstare a comunităților care depind de această resursă. Analizând rezultatele ultimilor 30 de ani cred că este necesară o reformă radicală pentru că, după părerea mea, pescăria pare că se îndreptă spre colaps, atât pentru pescari cât și pentru resursă iar războaiele o să fie tot mai multe și mai mari, până ce va ceda cineva și mă tem că primul va fi cel mai slab, adică peștele (….va urma).

Trebuie să începem să tratăm cauzele și nu efectele.

Opera der artă ”The catch (Captura)” din colecția ”Centuries of Danube Sturgeon”   © (Crihană & Ionescu, 2019)

*Toate drepturile rezervate, TudorI, 2021, Războiul lu Pește, www.sturgeons.eu/razboiul-lu-peste/

The post Războiul lu′ Pește appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

 ORDIN nr. 59 din 12 martie 2021
pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.369/2018 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele marine şi continentale

EMITENT: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 278 din 19 martie 2021

Data intrării în vigoare: 19 Martie 2021

*Cu roșu aspectele modificate/completate/abrogate din Ordinul nr. 1.369/2018

Istoric consolidări    Având în vedere:
  - Referatul de aprobare nr. 2.794 din 4.03.2021 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură;
  – prevederile art. 11 alin. (1) şi art. 64 lit. k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
  – art. 7 lit. A.f) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, cu modificările ulterioare,
  în temeiul art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare,
  ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:
ART. I
  Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.369/2018 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele marine şi continentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 25 septembrie 2018, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:
  ”e) d = diametrul firului”

2. În anexă, punctul III se modifică şi va avea următorul cuprins:
“III. Pescuit fără unelte: recoltarea manuală a rapanei şi a moluştelor bivalve” *Modifică următorul paragraf: Pescuit fără unelte: recoltarea manuală a rapanei, midiei și stridiei
  

3. În anexă, la punctul IV subpunctul 5, litera a) „Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele continentale“ se modifică şi va avea următorul cuprins:
  ”a) Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele continentale:

┌────┬────────┬──────────┬───────┬──────┬──────┬──────────┐
│    │        │Latura    │       │      │      │Sirec     │
│Nr. │Tipul   │ochiurilor│Tex    │Lp_max│Hp_max├────┬─────┤
│crt.│uneltei │de plasă: │       │(m)   │(m)   │a   │Tex  │
│    │        │a/2a (mm) │       │      │      │(mm)│     │
├────┼────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼────┼─────┤
│    │        │12-30/    │50     │50    │8     │-   │-    │
│    │        │24-60     │       │      │      │    │     │
│    │        ├──────────┼───────┼──────┼──────┼────┼─────┤
│    │        │40-55/    │76     │50    │8     │-   │-    │
│    │        │80-110    │       │      │      │    │     │
│    │Setci   ├──────────┼───────┼──────┼──────┼────┼─────┤
│1.  │simple  │40-60/    │76-100 │50    │8     │-   │-    │
│    │(fără   │80-120    │       │      │      │    │     │
│    │sirec)  ├──────────┼───────┼──────┼──────┼────┼─────┤
│    │        │45-60/    │160    │50    │8     │-   │-    │
│    │        │90-120    │       │      │      │    │     │
│    │        ├──────────┼───────┼──────┼──────┼────┼─────┤
│    │        │50-75/    │220-240│50    │8     │-   │-    │
│    │        │100-150   │       │      │      │    │     │
├────┼────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼────┼─────┤
│    │        │40-60/    │76-666 │50    │8     │    │     │
│    │        │80-120    │       │      │      │    │     │
│    │Setci   ├──────────┼───────┼──────┼──────┤280 │1.430│
│2.  │compuse │45-60/    │160-666│50    │8     │    │     │
│    │(cu     │90-120    │       │      │      │    │     │
│    │sirec)  ├──────────┼───────┼──────┼──────┼────┼─────┤
│    │        │60-100/   │220-666│50    │8     │300 │1.430│
│    │        │120-200   │       │      │      │    │     │
├────┼────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼────┼─────┤
│    │Setci   │          │       │      │      │    │     │
│3.  │simple  │24/48     │50     │50    │8     │-   │-    │
│    │pentru  │          │       │      │      │    │     │
│    │rizeafcă│          │       │      │      │    │     │
├────┼────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼────┼─────┤
│    │Setci   │30-40/    │50     │50    │8     │-   │-    │
│    │simple  │60-80     │       │      │      │    │     │
│4.  │pentru  ├──────────┼───────┼──────┼──────┼────┼─────┤
│    │scrumbie│32-40/    │76-100 │50    │8     │-   │-    │
│    │        │64-80     │       │      │      │    │     │
├────┼────────┼──────────┼───────┼──────┼──────┼────┼─────┤
│    │Setci   │30-40/    │50     │50    │8     │280 │666  │
│    │compuse │60-80     │       │      │      │    │     │
│5.  │pentru  ├──────────┼───────┼──────┼──────┼────┼─────┤
│    │scrumbie│32-40/    │76-100 │50    │8     │280 │666  │
│    │        │64-80     │       │      │      │    │     │
└────┴────────┴──────────┴───────┴──────┴──────┴────┴─────┘

*Lungimea posădită maximă (Lp) setcilor simple fără sirec și compuse (inclusiv pentru scrumbie) a fost mărită de la 35-37,5 m la 50 m iar înălțimea posădită maximă (Hp) a fost mărită de la 2,7-3 m la 8 metri;

*Valoarea maximă Tex (unitate de măsură pentru grosimea firului -masa în grame a unui fir cu lungimea de 1000 m) pentru sirecul setcilor compuse, a fost mărit de la valoarea de 340/420 la 1430

*Valoarea maximă Tex plasa setcilor compuse a fost mărit de la maxim 200 la 666

*Valoarea maximă Tex pentru sirecul setcilor pentru scrumbie a fost mărit de la maxim 340 la 666

  4. În anexă, la punctul IV subpunctul 5, litera b) „Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele marine“ se modifică şi va avea următorul cuprins:
  ”b) Caracteristicile tehnice ale setcilor realizate din poliamidă-relon, folosite în apele marine:

┌────┬────────┬────────┬─────────┬─────────┬──────┬──────┐
│    │        │Latura  │Diametrul│Fineţea  │      │      │
│Nr. │Tipul   │ochiului│firului  │firului  │Lp_max│Hp_max│
│crt.│uneltei │a/2a    │d (mm)   │(tex)    │(m)   │(m)   │
│    │        │(mm)    │         │         │      │      │
├────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────┤
│    │Setci   │        │         │< 6.350 m│      │      │
│1.  │pentru  │200/400 │<* 0,50  │/kg      │100   │6     │
│    │calcan  │        │         │         │      │      │
├────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────┤
│    │Setci   │        │         │         │      │      │
│    │pentru  │32-40/  │         │20.000 m/│      │      │
│2.  │scrumbie│64-80   │0,20-0,30│kg-10.000│100   │8     │
│    │şi      │        │         │m/kg     │      │      │
│    │chefal  │        │         │         │      │      │
├────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼──────┼──────┤
│    │Setci   │18-20/  │         │< 13.000 │      │      │
│3.  │pentru  │36-40   │< 0,25   │m/kg     │100   │2     │
│    │guvid   │        │         │         │      │      │
└────┴────────┴────────┴─────────┴─────────┴──────┴──────┘

  <* = mai mic.”

*Lungimea posădită maximă (Lp) a setcilor pentru calcan a fost mărită de la 35-37,5 m la 100 m iar înălțimea posădită maximă (Hp) a fost mărită de la 2 m la 6 metri;

* Lungimea posădită maximă (Lp) a setcilor pentru scrumbie și chefal a fost mărită de la 35-37,5 m la 100 m iar înălțimea posădită maximă (Hp) a fost mărită de la 2,46-3,36 m la 8 metri;

*Lungimea posădită maximă (Lp) a setcilor pentru guvid a fost mărită de la 35 m la 100 m iar înălțimea posădită maximă (Hp) a fost mărită de la 1 m la 2 metri iar latura ochiului a de la 10-12 la 18-20

  5. În anexă, la punctul IV subpunctul 5, după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:
  ”c) Caracteristicile tehnice ale setcilor realizate din poliamidă-nailon, folosite în apele marine:

┌────┬────────────┬────────┬─────────┬───────┬──────┬──────┐
│    │            │Latura  │Diametrul│Fineţea│      │      │
│Nr. │Tipul       │ochiului│firului d│firului│Lp_max│Hp_max│
│crt.│uneltei     │a/2a    │(mm)     │(tex)  │(m)   │(m)   │
│    │            │(mm)    │         │       │      │      │
├────┼────────────┼────────┼─────────┼───────┼──────┼──────┤
│    │Setci       │        │         │       │      │      │
│1.  │monofilament│200/400 │<* 0,35  │       │100   │6     │
│    │pentru      │        │         │       │      │      │
│    │calcan      │        │         │       │      │      │
└────┴────────────┴────────┴─────────┴───────┴──────┴──────┘

  <* = mai mic.”
  6. În anexă, la punctul IV subpunctul 7, tabelul „Caracteristicile tehnice“ se modifică şi va avea următorul cuprins:
  ”Caracteristici tehnice:

┌──────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│Părţi         │a    │Tex  │Lp   │Hp   │
│componente    │(mm) │     │(m)  │(m)  │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Aripă         │35-40│340  │4-8  │H apă│
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Camera I      │32-40│340  │     │     │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Camera II     │32-40│340  │     │     │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Cameră de     │32-40│420  │     │     │
│prindere      │     │     │     │     │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Părţi         │a    │Tex  │Lp   │Hp   │
│componente    │(mm) │     │(m)  │(m)  │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Aripă         │40-50│420  │4-8  │H apă│
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Camera I      │50-55│420  │     │     │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Camera II     │50-60│420  │     │     │
├──────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│Cameră de     │50-60│1.000│     │     │
│prindere      │     │     │     │     │
└──────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┘

“

*Valoarea maximă pentru Tex în cazul camerei de prindere a fost mărit de la maxim 666 la 1000

  7. În anexă, la punctul IV, subpunctul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:
  ”10. cuşcă pentru capturat rapana – unealtă de pescuit de tip capcană închisă, din PVC, de diferite forme, având: gură de intrare, găuri de filtrare, urechi de prindere, cu următoarele caracteristici:
  - carcasă PVC: L = 340-450 mm; l = 240-300 mm; h = 300-400 mm;
  – gură de intrare rotundă cu diametru de 120 mm;
  – guler din plasă cu ochi de 22 mm;
  – lest de 1 kg;
  – găuri de filtrare cu diametrul de 35 mm;
  – urechi pentru prindere saulă.
Sa adăugat următoarea completare: Pentru a împiedica evadarea rapanei, la gura de intrare se ataşează un guler de plasă, iar pentru menţinerea pe substrat a cuştii aceasta este lestată;”

  8. În anexă, la punctul IV, subpunctul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:
  ”29. beam-traul – unealtă de pescuit filtrantă, tractată, care este constituită dintr-o traversă (ţeavă metalică) sprijinită la extremităţi pe două tălpici metalice, respectiv prin partea de plasă (sacul de colectare constituit din capac, talpă şi laterale). Traversa şi tălpicile reprezintă scheletul-cadru pe care se prinde partea de plasă care, la rândul ei, este fixată la partea anterioară a tălpii pe un schelet de rezistenţă (frânghie, cablu sau lanţ) care are rolul de a antrena şi dirija spre zona de concentrare a sacului obiectul pescuitului. Partea de plasă este realizată din panouri cu latura ochiului de cel puţin 40 mm pentru a permite filtrarea exemplarelor imature;” *Dimensiunea ochiului din care sunt realizate panourile de plasă scade de la 50-55 mm la dimensiunea minimă 40mm

  9. În anexă, la punctul IV, subpunctul 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
  ”31. dragă hidraulică – instrument utilizat pentru capturarea moluştelor bivalve, reprezentat de dragă clasică, care, în plus, mai este echipată la partea anterioară cu un sistem de ştuţuri prin care sunt dirijate jeturi de apă sub presiune. Corpul dragei este realizat dintr-un cadru metalic dreptunghiular acoperit cu o plasă sau bare dispuse la o distanţă de 10-12 mm între ele. La partea anterioară, draga prezintă o lamă cu rol de dirijare spre interiorul dragei a organismelor dislocate de jetul de apă” * Se modifică paragraful : Draga hidraulică se utilizează pentru capturarea Chamelea gallina (vongola) cu draga hidraulică se utilizează pentru capturarea moluştelor bivalve
  10. În anexă, la punctul V subpunctul B, litera h) se abrogă.

* Se abrogă următorul paragraf: folosirea dragei hidraulice este permisă doar în afara ariilor naturale protejate;
  11. În anexă, la punctul V subpunctul C, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
  ”b) folosirea setcilor de calcan confecţionate din fire multifilament, începând cu data de 1 ianuarie 2023;”

*Se modifică/abrogă următorul paragraf: folosirea setcilor de calcan confecționate din ațe cu finețea mai mică de 6,350 m/kg și a lavelor cu lungimea mai mare de 1km,în Marea Neagră;

ART. II
  Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
          Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
          Nechita Adrian Oros

  Bucureşti, 12 martie 2021.
  Nr. 59.
  —-

Ordinul în format PDF se poate descărca de aici

The post Ordin MADR privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

ORDIN nr. 58 din 12 martie 2021
privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie şi refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2021

EMITENT: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 278 din 19 martie 2021

Data intrării în vigoare: 19 Martie 2021

Forma consolidată valabilă la data de 19 Martie 2021

Istoric consolidări    Având în vedere Referatul de aprobare nr. 2.874 din 8.03.2021 al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură şi Referatul de aprobare nr. 196.790 din 17.03.2021 al Direcţiei biodiversitate din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,
  luând în considerare prevederile:
  - art. 12 alin. (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare;
  – art. 1 din anexa la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecţiei resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în râul Prut şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, semnat la Stânca la 1 august 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.207/2003;
  – art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;
  – art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor,
  ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrul mediului, apelor şi pădurilor emit următorul ordin:
CAP. I
  Zone şi perioade de prohibiţie
ART. 1
  (1) Se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie-7 iunie inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul ordin.
  (2) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în râul Prut şi în zonele inundate permanent sau temporar limitrofe acestuia, precum şi în lacul de acumulare Stânca-Costeşti, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv.
  (3) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în zona economică Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv.
  (4) Se interzice pescuitul în scop comercial şi recreativ/ sportiv al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în fluviul Dunărea în zona care constituie frontieră de stat cu Republica Bulgaria, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie-7 iunie inclusiv.
  (5) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în apele care constituie frontieră de stat cu Ucraina, inclusiv Golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie-7 iunie inclusiv.
  (6) Se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în Complexul Razim-Sinoe şi lacurile litorale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie-7 iunie inclusiv.
ART. 2
  Pentru lacurile de acumulare destinate producţiei de energie electrică, în perioadele de prohibiţie este interzisă scăderea dirijată a nivelului apei, în scopul asigurării protecţiei zonelor de depunere a icrelor, cu excepţia considerentelor de prevenire a calamităţilor naturale.
ART. 3
  (1) Se declară zone de protecţie pentru resursele acvatice vii:
  a) 500 m amonte şi aval măsuraţi pe axul albiei minore, din axul longitudinal al podurilor care au cel puţin un picior în albia minoră a cursurilor de apă;
  b) râul Mureş în zona municipiului Arad, între cartierele Micălaca şi Subcetate (zona dintre podul rutier şi podul CFR);
  c) râul Mureş în zona localităţii Cristeşti, în spatele combinatului chimic Azomureş -1.400 m de la ţeava de gaz până la 250 m aval podul de inele având coordonatele 46°30’56.64“N, 24°29’44.01“E (mal drept amonte) şi 46°30’35.90“N, 24°28’53.49“E (mal drept aval);
  d) râul Mureş în zona localităţii Gheja, la podul de cale ferată (500 m aval şi amonte de pod) având coordonatele 46°27’40.16“N, 24°03’40.43“E (mal drept amonte) şi 46°26’07.59“N, 24°03’34.54“E (mal drept aval);
  e) râul Mureş în zona localităţii Moreşti – 2.900 m de la prag cascadă în aval până la podul de inele, având coordonatele 46°29’17.05“N, 24°26’24.52“E (mal drept amonte) şi 46°33’32.15“N, 24°33’40.98“E (mal drept aval);
  f) râul Mureş în zona localităţii Chinari – 500 m (250 m amonte şi aval faţă de curbă) – „la terenul de fotbal“, având coordonatele 46°36’11.51“N, 24°35’29.37“E (mal drept amonte) şi 46°36’01.31“N, 24°35’20.75“E (mal drept aval);
  g) localitatea Chinari la ţeava de gaz – 600 m (400 m aval şi 200 m amonte faţă de ţeavă), având coordonatele 46°36’01.64“N, 24°35’18.12“E (mal drept amonte) şi 46°35’44.11“N, 24°35’08.82“E (mal drept aval);
  h) râul Mureş, în zona Vălenii de Mureş, de la podul pietonal de trecere peste Mureş – 300 m amonte şi 200 m aval, având coordonatele 46°53’13.60“N, 24°47’33.23“E şi 46°53’07.61“N, 24°47’19.59“E;
  i) râul Mureş, în zona Brâncoveneşti la baraj – 300 m amonte şi 200 m aval, având coordonatele 46°51’06.13“N, 24°46’00.82“E şi 46°50’50.77“N, 24°45’57.29“E;
  j) râul Mureş, în zona Cristeşti de la canalul de scurgere al fabricii de bere Heineken – 200 m amonte, având coordonatele 40°29’54.03“N, 24°27’25.36“E şi 46°29’55.30“N, 24°27’34.46“E;
  k) Râul Mureş, 150 m amonte şi aval de podurile care traversează râul Mureş;
  l) râul Mureş în zona localităţii Târgu Mureş, 300 m amonte baraj Priză I, inclusiv Braţul Mort şi pârâul Cotuş (limită amonte de 300 m are ca reper primul plop de la vărsarea pârâului Cotuş în râul Mureş), având coordonatele 46°33’55.43“N, 24°34‘10.90“E – 46°33’39.57“N, 24°34’02.52“E;
  m) râul Crişul Repede zona aval golf Sântion 47°04’45.9“N 21°48’39.2“E până la localitatea Tărian, priza de captare canalul Crişurilor Tărian 47°5’17.16“N 21°47’2.01“E;
  n) râul Crişul Repede, comuna Sântandrei/localitatea Sântion, 500 m aval 47°4’53.38“N 21°50’16.25“E şi amonte 47°4’47.13“N 21°50’49.84“E de priza de apă Staţie sortare balastieră Aquaserv Sântion;
  o) râul Olt aval baraj ACH Avrig având coordonatele – latitudine 45.743333, longitudine 24.389500 – până la 200 m aval confluenţa cursului principal al Oltului cu braţul secundar, având coordonatele – latitudine 45.736774, longitudine 24.375538, pe ambele maluri.
  (2) În zonele menţionate la alin. (1) se interzice pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii în perioada 1 noiembrie 2021-15 martie 2022, fără a aduce atingere perioadei de prohibiţie prevăzute în prezentul ordin.
ART. 4
  Se declară zone de refacere biologică pentru resursele acvatice vii următoarele:
  a) râul Prut, sectorul cuprins între barajul Stânca-Costeşti şi confluenţa cu râul Elan, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfăşura în afara perioadelor de prohibiţie prevăzute la art. 1 alin. (2);
  b) Dunărea Veche, sectorul cuprins între confluenţa cu canalul Sulina, de la Mm 8 + 900 şi până la confluenţa cu canalul Răducu, tot timpul anului;
  c) lacul Gâsca din Complexul Somova-Parcheş, tot timpul anului;
  d) lacurile Erenciuc şi Zmeica, tot timpul anului;
  e) canalul Bărbosu (canal care face legătura între canal Cardon şi canal Letea);
  f) cursul vechi al braţului Sfântu Gheorghe, în zonele cuprinse între km 29-44; 49-58; 64-84, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului recreativ/sportiv, permis numai cu eliberarea imediată a tuturor capturilor (catch and release) şi a pescuitului comercial, permis numai în perioada 1 decembrie – 31 martie, iar în perioada 31 martie-15 iunie inclusiv se admite doar pescuitul scrumbiei între km 57-58, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiţie prevăzute în prezentul ordin;
  g) braţul Sfântu Gheorghe de la km 22-24, pe o durată de 30 de zile în perioada 15 octombrie-15 noiembrie;
  h) lacul Cuejdel, rezervaţie naturală din judeţul Neamţ, tot timpul anului;
  i) râul Bistriţa Aurie de la izvoare până la Pod Rotunda, având coordonatele 47°33’36.4“N, 25°02’37.1“E, tot timpul anului;
  j) braţul secundar al râului Olt rezultat în urma devierii artificiale a râului Olt din zona localităţilor Sărata-Colun, având coordonatele – latitudine 45.768266, longitudine 24.490176, până la confluenţa cu cursul principal al Oltului, având coordonatele – latitudine 45.772138, longitudine 24.486772, tot timpul anului;
  k) braţul secundar al râului Olt din zona localităţii Avrig, aval dreapta baraj ACH Avrig, având coordonatele – latitudine 45.746467, longitudine 24.383083 – până la confluenţa cu cursul principal al Oltului, având coordonatele – latitudine 45.739114, longitudine 24.376745, tot timpul anului;
  l) albia veche a râului Olt, din dreptul localităţii Turnu Roşu, având coordonatele – latitudine 45.646288, longitudine 24.292240 – latitudine 45.652728, longitudine 24.300248, tot timpul anului;
  m) pârâul Neagra din judeţul Suceava între Gura Negrişoarei şi Gura Cristişorului pe o lungime de 6 km, tot timpul anului;
  n) pârâul Negrişoara din judeţul Suceava între Gura Negrişoarei şi Dârmoxa pe o lungime de 9 km, tot timpul anului;
  o) râul Mureş, tot timpul anului, în zonele:
  - localitatea Petelea, curba de la Petelea, 700 m (450 m aval şi 250 m amonte faţă de curbă), având coordonatele 46°44’18.46“N, 24°42’26.13“E (mal drept amonte) şi 46°44’3.13“N, 24°42’15.09.“E (mal drept aval);
  – aval de podul rutier Sălard – 1.000 m, având coordonatele 46°56’39.72’’N, 25°03’56.34’’E (mal drept amonte) – 46°57’07.08’’N, 25°04’09.57’’E (mal drept aval);
  – localitatea Târgu Mureş, amonte de barajul Priză I „cart. Aleea C“ – întreg Braţul Mort (partea dreaptă a râului Mureş), având coordonatele 46°33’55.43’’N, 24°34’10.90’’E – 46°33’39.57’’N, 24°34’02.52’’E;
  – localitatea Târgu Mureş, baraj Priză I – 500 aval până la canalul de scurgere, având coordonatele 46°33’38.26’’N, 24°34’02.87’’E – 46°33’32.15’’N, 24°33’40.98’’E;
  – localitatea Târgu Mureş, baraj Priză 2 „Ady“, 600 m aval baraj până la al doilea dig de piatră, având coordonatele 46°32’40.95’’N, 24°31’53.15’’E (mal drept amonte) şi 46°32’27.18’’N, 24°31’32.20’’E (mal drept aval);
  p) râul Târnava Mare, în perimetrul oraşului Odorheiu Secuiesc, tot timpul anului;
  q) pârâul Căian de la confluenţa cu pârâul Chişcădaga până la vărsare în râul Mureş, tot timpul anului;
  r) râul Ponor de la izvoare până la confluenţa cu râul Crişul Alb, tot timpul anului;
  s) râul Izvor de la izvoare până la confluenţa cu râul Crişul Alb, tot timpul anului;
  ş) râul Crişul Alb superior de la izvoare până în localitatea Brad, tot timpul anului;
  t) râul Romoşel de la izvoare până la podul Maiorului, tot timpul anului;
  ţ) râul Densuş-Galbena de la izvoare până la confluenţa cu Râul Mare, tot timpul anului;
  u) râul Mălăieşti de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;
  v) râul Miţeşti de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;
  w) râul Alb de la izvoare până la confluenţa cu râul Ştrei, tot timpul anului;
  x) râul Maleia de la izvoare până la podul Rusu, tot timpul anului;
  y) râul Râuşor de la Păltinei până la confluenţa cu Râul Mare, tot timpul anului;
  z) râul Zeicani de la pârâul Aninei până la localitatea Hătăgel, tot timpul anului;
  aa) râul Cerna Inferioară I de la barajul Cinciş până la ieşirea din localitatea Hunedoara, tot timpul anului;
  bb) râul Slaşti de la izvoare până la confluenţa cu râul Cerna, tot timpul anului;
  cc) râul Someşul Mare, 200 m amonte de la barajul priză alimentare cu apă a localităţii Beclean, tot timpul anului;
  dd) râul Someşul Mare, 200 m aval şi amonte de la confluenţa cu râul Şieu, tot timpul anului;
  ee) râul Şieu, 200 m amonte de la confluenţa cu râul Someşul Mare, tot timpul anului;
  ff) râul Mureş, judeţul Arad, în zona balastierelor „La Vulpe“ şi „Del Bono“, având coordonatele 46°7’44’’N, 21°29’18’’E (amonte) şi 46°8’9’’N, 21°28’12’’E (aval), tot timpul anului;
  gg) râul Timiş, municipiul Lugoj, între podul vechi de fier şi podul de beton, tot timpul anului;
  hh) râul Timiş, localitatea Şag, de la 100 m amonte de podul de cale ferată şi până la 100 m aval de podul rutier, tot timpul anului;
  ii) râul Timiş, 300 m aval de pod rutier Albina de pe şoseaua Timişoara-Buziaş, tot timpul anului;
  jj) râul Buzău cu afluenţii săi, amonte de confluenţa cu pârâul Dălghiu, tot timpul anului;
  kk) pârâul Dălghiu pe toată lungimea sa, tot timpul anului;
  ll) braţul Chilia, zona km 72-77 Pardina, pe o durată de 60 de zile în perioada 20 martie-18 mai inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, excepţie făcând pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiţie prevăzute în prezentul ordin;
  mm) fluviul Dunărea, zonele Mm 53-54 (Isaccea), Mm 64,5-65,5, Mm 67-68,5 (Groapa Catargului şi Pluton), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 29 aprilie inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv, excepţie făcând pescuitul comercial al scrumbiei, fără a aduce atingere perioadelor de prohibiţie prevăzute în prezentul ordin;
  nn) braţul Borcea, zona km 37-41 ( Stelnica-Feteşti), pe o durată de 60 de zile în perioada 6 aprilie-4 iunie inclusiv şi pe o durată de 60 de zile în perioada 1 octombrie-29 noiembrie inclusiv;
  oo) zonele cu regim de protecţie integrală din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, inclusiv zona de renaturare Zagăn, tot timpul anului;
  pp) zona bazinului Dunărica (braţ Smârda) de la confluenţa cu braţul Ara (X = 581892,421, Y = 269290,926) până la Vama nouă (X = 579526,105, Y = 268507,768), tot timpul anului;
  qq) zona Rezervaţiei Marine Vama Veche-2 Mai, delimitată de coordonatele:
  - coordonate în Stereo 70 sectoarele zonei A:
  257164; 788456
  257052; 787992
  259130; 788415
  259167; 788447
  şi, respectiv:
  256493; 788501
  256509; 788802
  256202; 788814
  256190; 788515
  – coordonate în Stereo 70 sectoarele zonei B – coordonatele exterioare sunt cele ale rezervaţiei marine (în partea vestică, linia ţărmului):
  260634; 788334
  260642; 800173
  254039; 800173
  255143; 788425
  – coordonatele geografice (în ETRS89) sunt după cum urmează:
  Sectoarele zonei A:
  43°45’25,394’’; 28°34’49,673’’
  43°45’22,434’’; 28°34’28,744’’
  43°46’29,049’’; 28°34’51,717’’
  43°46’30,200’’; 28°34’53,219’’
  şi, respectiv:
  43°45’03,625’’; 28°34’50,360’’
  43°45’03,712’’; 28°35’03,824’’
  43°44’53,764’’; 28°35’03,754’’
  43°44’53,803’’; 28°34’50,388’’
  Sectoarele zonei B – coordonatele exterioare sunt cele ale rezervaţiei marine (în partea vestică, linia ţărmului):
  43°47’17,817’’; 28°34’51,065’’
  43°47’00,814’’; 28°43’39,704’’
  43°43’27,240’’; 28°43’26,172’’
  43°44’20,064’’; 28°34’44,310’’, tot timpul anului;
  vv) Valea Stezii superioară – afluent Pila Moale 45°40’34.6’’N 23°59’22.4’’E – până la izvoare, tot timpul anului;
  xx) râul Mare Cibin – afluentul Beşineu de la pod Niculeşti 45°39’13.9’’N 23°50’27.9’’E – până la izvoare, tot timpul anului;
  rr) interiorul bazinului portuar Mangalia, de la DJ 391B (43°48 N, 28° 31’E) până la podul metalic pentru calea ferată (43°48 N, 28° 32’E), tot timpul anului;
  ss) râul Şuşiţa Verde 25 km de la izvoare până la satul Vaidei, tot timpul anului;
  şş) râul Avrig parte superioară – amonte Poiana Neamţului, coordonate 45°38’06.1’’N 24°28’19.5’’E – până la Izvoare, tot timpul anului;
  tt) râul Jibrea afluent drept al Avrigului – amonte Captarea Marsa, coordonate GPS 45°38’31.0’’N 24°25’41.7’’E, până la Izvoare, tot timpul anului;
  ţţ) lac montan Iezerul Mare, tot timpul anului;
  uu) lac montan Iezerul Mic, tot timpul anului;
  ww) Sebeşu de Sus, valea Moaşei superioară 45°36’50.4’’N 24°24’11.3’’E – până la izvoare, tot timpul anului;
  yy) râul Mic Cibin – afluenţi Foltea, Rudarilor, Comenzi – de la confluenţa cu râul Mic Cibin până la izvoare, tot timpul anului;
  zz) râul Vâlsan de la Baraj Dobrogeanu (Vâlsan) până la pod Robaia, având coordonatele 45°24’47.6’’N 24°42’28.4’’E – 45°13’04.4’’N 24°46’42.7’’E, tot timpul anului.
ART. 5
  (1) În zonele şi perioadele menţionate la art. 3 şi 4 sunt interzise:
  a) pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice vii;
  b) lucrări în zona malurilor, taluzurilor şi albiei minore, care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existenţa resurselor acvatice vii, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea şi recoltarea plantelor, arborilor şi arbuştilor, extragerea de nămol, nisip şi pietriş.
  (2) Prin excepţie, activităţile prevăzute alin. (1) nu sunt interzise în următoarele situaţii:
  a) când pescuitul se desfăşoară în scop ştiinţific;
  b) din considerente de prevenire a calamităţilor naturale;
  c) realizarea de obiective noi declarate de interes şi securitate naţională potrivit prevederilor legale, precum şi realizarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la obiectivele şi construcţiile existente.
CAP. II
  Specii şi perioade de prohibiţie
ART. 6
  (1) Se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor de peşti şi al altor vieţuitoare acvatice vii, după cum urmează:
  a) ştiuca, în perioada 1 februarie 2022-15 martie 2022, fără a aduce atingere prevederilor art. 1;
  b) şalăul şi bibanul, în perioada 20 martie-7 iunie inclusiv;
  c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebel), ghiborţul de râu (Gymnocephalus baloni), cernuşca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), şalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostriţa (Hucho hucho), mihalţul (Lota lota) şi caracuda (Carassius carassius), precum şi alte vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, tot timpul anului;
  d) coregonul şi lipanul, tot timpul anului;
  e) păstrăvul de mare, tot timpul anului;
  f) păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu şi păstrăvul fântânel, de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până la 31 martie 2021 şi în perioada 1 octombrie 2021 – 31 martie 2022;
  g) sturionii, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific;
  h) racul de munte (Astacus astacus), de la data intrării în vigoare a prezentului ordin până 15 iunie inclusiv şi în perioada 15 octombrie-31 decembrie inclusiv;
  i) capturarea lipitorilor medicinale (Hirudo verbana), pe o durată de 62 de zile, în perioada 1 iulie-31 august inclusiv.
  (2) În apele Mării Negre se interzic:
  a) reţinerea, deţinerea şi comercializarea rechinului în perioada 15 martie-15 aprilie inclusiv şi în perioada 15 octombrie-30 noiembrie inclusiv;
  b) reţinerea la bord a femelelor de rechin gestante, pe toată perioada anului;
  c) pescuitul sturionilor, tot timpul anului, cu excepţia pescuitului în scop ştiinţific;
  d) pescuitul gobiidelor, pe o durată de 31 de zile, în perioada 15 aprilie-15 mai inclusiv;
  e) pescuitul delfinilor, tot timpul anului, cu obligativitatea raportării capturilor accidentale de delfini inclusiv din zona economică exclusivă (ZEE).
  (3) Perioada de prohibiţie a calcanului este 15 aprilie-15 iunie inclusiv.
  (4) Pentru pescuitul calcanului se folosesc unelte (setci) cu dimensiunea ochiului de plasă egală sau mai mare de 400 mm (2a ≥ 400 mm), iar dimensiunea minimă a exemplarelor care vor fi reţinute pe timpul pescuitului va fi de cel puţin 45 cm (lungime totală).
  (5) Pentru specia calcan, numărul maxim de zile de pescuit este de 180 de zile pe an.
  (6) Fără a aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (1), speciile marine de peşti, altele decât cele prevăzute la alin. (2) şi (3), sunt permise la pescuit, cu folosirea uneltelor specifice autorizate.
  (7) Capturarea rapanei (Rapana venosa) este permisă tot timpul anului. Utilizarea beam-traulului în perioada de prohibiţie a speciilor demersale se face doar în zonele desemnate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, la propunerea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ – INCDM Constanţa, cu obligativitatea notificării de către operatorul economic a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură la fiecare ieşire/intrare din/în port a ambarcaţiunilor.
  (8) În mod special, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, în afara perioadelor de prohibiţie, pescuitul recreativ/sportiv al speciilor ştiucă, şalău, somn şi crap este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch and release).
  (9) În mod special, în râul Someşul Cald de la limita zonei de protecţie integrală a Parcului Natural Apuseni până la confluenţa cu lacul Beliş, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ Râul Târgului Superior (afluenţii care confluează în lacul Râuşor), respectiv Cuca, Bătrâna, Râuşorul, Râul Târgului amonte de lacul Râuşor, Râul Doamnei Superior de la izvoare – baraj Baciu, lacul Urlea din judeţul Braşov, pârâul Geoagiu de la izvoare până la confluenţa cu râul Mureş, Bistriţa Aurie de la Pod Rotunda 47°33’36.4’’N 25°02’37.1’’E până la confluenţa cu pârâul Ţibău 47°34’30.7’’N 25°04’36.1’’E şi de la pod Gândacu 47°33’01.7’’N 25°09’36.1’’E până la pod rutier Botoş 47°31’21.8’’N 25°12’28.6’’E, pârâul Ţibău de la izvoare până la confluenţa cu Bistriţa Aurie, râul Avrig de la confluenţa cu râul Olt până la Poiana Neamţului între coordonatele GPS 45°43’19.8’’N 24°20’40.0’’E – 45°38’06.4’’N 24°28’19.4’’E şi aval Captarea Marsa coordonate GPS 45°38’31.6’’N 24°25’42.2’’E, râul Sadu Inferior – amonte lac Ciupariu 45°38’37.1’’N 24°05’50.2“E până la confluenţa cu Valea Pinului 45°36’47.8’’N 24°01’22.0’’E, Bistra Ardealului de la canton silvic Bucova până la confluenţa cu râul Rusca din localitatea Voislova, râul Bistra Ardealului Mijlociu, râul Pogăniş (35 km), de la Cadar Duboz până la Ulciuc, judeţul Timiş, râul Someşul Mare Inferior, limite podul Cârţivav coordonate GPS 47°26’22’’N 24°53’27’’E, până la Podul Anieşului coordonate GPS 47°24’46’’N 24°46’09’’E, Valea Iadului de la izvoare până la baraj Leşu şi de la pod 46°51’’17.5’’N 22°40’01.9’’E – Baraj Munteni, în afara perioadelor de prohibiţie, pescuitul recreativ/sportiv al tuturor speciilor de peşti este permis numai cu eliberarea tuturor capturilor (catch and release).
  (10) În mod special, pe teritoriul zonelor de pescuit recreativ Dâmboviţa Superioară (schit Dragoslavele-baraj Pecineagu), lac Pecineagu, pârâul Cârlibaba, de la izvoare până la confluenţa cu râul Bistriţa Aurie 47°34’15.1’’N 25°07’40.6’’E, râul Bistriţa Aurie de la confluenţa cu pârâul Ţibău 47°34’30.7’’N 25°04’36.1’’E până la pod Gândacu 47°33’01.7’’N 25°09’36.1’’E şi de la pod rutier Botoş 47°31’21.8’’N 25°12’28.6’’E până la confluenţa cu pârâul Puciosu 47°26’30.0’’N 25°18’15.9’’E, pe Valea Iadului între Baraj Leşu – pod 46°51’17.5’’N 22°40’01.9’’E şi baraj Munteni – confluenţă cu Crişul Repede, Sebeşul de Sus – aval Sebeşul de Sus (Valea Moaşei) de la 45°36’50.4’’N 24°24’11.3’’E confluenţa cu râul Olt, Sebeşul de Jos – izvoare – confluenţa cu Sebeşul de Sus, următoarele zone de la izvoare până la confluenţa cu râul Olt, respectiv Valea Strâmbii, Valea Rindibobului, Valea Lotrioarei şi râul Vadului, pârâul Tălmăcel de la izvoare la confluenţa cu râul Cibin, râul Mare şi râul Mic Cibin de la izvoare până la confluenţa cu lacul Gura Râului, râul Valea Stezii de la izvoare până la confluenţa cu râul Cibin, râul Sadu Inferior aval lacul Ciupariu – confluenţa cu râul Cibin, râul Măgura Cisnădiei de la izvoare la confluenţa cu râul Cibin şi râul montan Sadu II (Ciupariu), râul Dobra – Bucunici – confluenţa cu râul Sebeş, în afara perioadelor de prohibiţie, pescuitul recreativ/sportiv la păstrăv este permis numai cu reţinerea a maximum trei exemplare pe zi, măsurând peste 25 cm lungime individuală.
  (11) În râul Someşul Rece, de la izvoare până la confluenţa cu lacul de acumulare Gilău, în lacurile de acumulare din zona de munte a judeţului Cluj: Floroiu, Beliş-Fântânele, Tarniţa, Someşul Cald, Gilău, în afara perioadelor de prohibiţie, pescuitul recreativ/sportiv este permis fără reţinerea speciei clean până la data de 10 august 2021.
ART. 7
  Prohibiţia pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al speciilor rizeafcă şi scrumbie de Dunăre se stabileşte, pe sectoare, astfel:
  a) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Marea Neagră până la Ceatal Chilia, Mm 43, pe o durată de 10 zile, în perioada 5 aprilie-14 aprilie inclusiv;
  b) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Ceatal Chilia, Mm 43, până la Vadul Oii, km 238, pe o durată de 15 zile, în perioada 9 aprilie-23 aprilie inclusiv;
  c) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale, de la Vadul Oii, km 238, până la Chiciu, km 374,5, pe o durată de 15 zile, în perioada 19 aprilie-3 mai inclusiv;
  d) pe sectorul de Dunăre şi braţele sale de la Chiciu, km 374,5, până la Baraj Porţile de Fier II, inclusiv braţul Gogoşu, km 874,8, pe o durată de 15 zile, în perioada 29 aprilie-13 mai inclusiv;
  e) pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în faţa gurilor de vărsare a Dunării în mare pe o adâncime de 5 kilometri în largul mării şi pe un coridor lat de 2 kilometri socotit câte 1 kilometru de o parte şi de alta a axului braţelor Sfântu Gheorghe şi Sulina, în faţa braţului Chilia, lăţimea coridorului interzis este de 1 kilometru spre sud de axul braţului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale române;
  f) se interzice pescuitul cu setci în perioada 15 aprilie-30 mai 2021 inclusiv, în zona marină din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, zona cuprinsă între Zătonul Mare – zona strict protejată Sacalin Zătoane din UAT Sfântu Gheorghe, vechea cherhana – zona strict protejată Periteaşca Leahova din UAT Murighiol şi izobata 20 m, având următoarele coordonate geografice (ETRS89):
  44° 38’ 13.67’’; 29° 11’ 29.11’’
  44° 40’ 35.49’’; 29° 20’ 30.49’’
  44° 48’ 21.83’’; 29° 19’ 27.84’’
  44° 45’ 26.17’’; 29° 06’ 05.65’’;
  g) în sezonul de pescuit la scrumbie capturile accidentale de ciprinide asiatice (sânger, novac, cosaş) se pot reţine în vederea valorificării.
ART. 8
  Prin excepţie de la prevederile art. 7, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum două setci în perioada 22 aprilie-1 mai inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de management şi a Regulamentului Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“.
CAP. III
  Dispoziţii finale
ART. 9
  (1) Perioada de prohibiţie a pescuitului în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al scrumbiei de Dunăre se poate modifica, pentru condiţii hidrologice nefavorabile, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură sau la propunerea guvernatorului Administraţiei Biosferei „Delta Dunării“, după caz, prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.
  (2) Pentru Golful Musura, perioada de prohibiţie se poate prelungi, pentru condiţii hidrologice nefavorabile, la propunerea guvernatorului Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, prin ordin comun al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.
ART. 10
  (1) Caracteristicile tehnice şi condiţiile de folosire a uneltelor şi metodelor de pescuit comercial sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.369/2018 privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale.
  (2) Se interzice utilizarea beam-traulului de la mal până la izobata de 15 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la Cap Midia (44°20’ N) până la graniţa cu Bulgaria (43°44’ N).
  (3) Se interzice utilizarea beam-traulului pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ de la mal până la izobata de 20 m, pe toată lungimea liniei litorale, de la graniţa cu Ucraina (45°11’ N) până la Cap Midia (44°20’ N).
  (4) Se interzice folosirea năvoadelor în delta şi în lunca inundabilă a Dunării şi în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv.
  (5) Se interzice folosirea năvoadelor în perimetrul Deltei Dunării, cu excepţia complexului lagunar Razim-Sinoe, când nivelul/cota Dunării la Tulcea este sub 80 cm.
  (6) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălţile, lacurile, gârlele şi canalele de pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, în perioada 1 iunie-30 septembrie inclusiv, cu excepţia setcilor compuse având latura ochiului plasei de a = 70/100 mm, 2a = 140/200 mm.
  (7) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în complexul Razim-Sinoe şi în celelalte lacuri litorale, tot timpul anului.
  (8) Pentru Golful Musura şi Meleaua Sfântu Gheorghe, zone care cuprind habitate piscicole cu specii de apă dulce, se aplică reglementările de pescuit pentru zonele de lacuri şi bălţi, cu specificarea că se admite pescuitul cu setci, vintire şi taliene.
  (9) Pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ este permis pescuitul cu cârlige cu nadă tip paragate şi pripoane, mai puţin în zona marină a Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, cu respectarea prevederilor legale.
  (10) În perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“ este interzis pescuitul comercial cu pripoane, cu excepţia pescarilor autorizaţi care au arondată ca zonă de pescuit comercial doar braţele Dunării, tot timpul anului 2021.
  (11) Se interzice pescuitul comercial în reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice şi ramificaţiile acestora, a căror lăţime a luciului de apă este mai mică de 50 m.
ART. 11
  (1) Capturarea speciilor de peşti şi a altor vieţuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4 A şi 4 B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se supune derogărilor stabilite potrivit respectivei ordonanţe de urgenţă.
  (2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dimensiunile minime ale peştilor şi ale altor vieţuitoare acvatice vii care pot fi pescuite sunt cele prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului pe specii, care pot fi capturate din mediul acvatic.
ART. 12
  Prevederile prezentului ordin nu se aplică unităţilor de acvacultură, inclusiv celor situate în ariile naturale protejate.
ART. 13
  Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 14
  La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 43/310/2020 privind stabilirea perioadelor şi a zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie şi refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 4 martie 2020, se abrogă.
ART. 15
  Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
          Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
          Nechita-Adrian Oros
          Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,
          Tánczos Barna

Sursă: LegisPlus
  —-

Varianta PDF

The post ORDIN PROHIBIȚIE 2021 appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

Obiectivul general al Conferinței de la Galați “Conservation of Danube Sturgeons – a challenge or a burden”, din 28-30 octombrie 2019 – organizat în comun de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați (Centrul de Cercetare și Dezvoltare pentru Sturioni, Habitate Acvatice și Biodiversitate) cu DSTF (Task Force Dunărea Sturgeon), Ministerul Apelor și Pădurilor din România, Ministerul Mediului din România, ANPA (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură), WSCS (World Sturgeon Conservation Society) și WWF (World Wide Fund for Nature), sub patronajul Președinției Române a SUERD (Strategia UE pentru Regiunea Dunării) și Academiei Române a fost să stabilească acțiunile necesare în vederea conservării populației de sturioni critic periclitate, din bazin al Dunării și al Mării Negre și salvarea acestora de la dispariție.
În cadrul conferinței au participat 120 de delegați din administrația pescăriei, administrația apelor și mediului, comunitatea științifică și din societatea civilă din România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia, Croația, Slovenia, Austria, Germania, Elveția, Franța, Italia, Belgia, Danemarca, Canada și Comisia Europeană astfel putem spune că a fost pentru prima dată, în istoria discuțiilor pe tema conservării sturionilor, la care au participat reprezentanții ai statelor din bazinul Dunării și al Mării Negre.
Principalul obiectiv a fost sprijinirea punerii în aplicare a Planului de Acțiune Pan European pentru Sturioni (PANEUAP, adoptat prin Convenția de la Berna și avizat în conformitate cu Directiva privind habitatele UE) în bazinul Dunării.
Conferința s-a concentrat, de asemenea, pe elaborarea de mesaje cheie pentru factorii de decizie din toate instituțiile relevante și alte organizații/instituții interesate, ca bază pentru modelarea acțiunilor viitoare și a căilor de urmat, necesare pentru salvarea sturionilor de la dispariție.
„Declarația de la Galați” pentru conservarea sturionilor din Dunăre și Marea Neagră, a fost adoptată în unanimitate de toți participanții la conferință, mesajul acesteia fiind destinat să servească drept bază pentru activitățile de conservare a sturionilor, necesare în regim de urgență în toate țările și sectoarele pe toate nivelurile relevante, așa cum se poate vedea mai jos:
Participanții la Conferința de la Galați pentru conservarea Sturionului AMINTESC că:
– știm ce să facem pentru a proteja și restabili populațiile de sturioni din bazinul Dunării și al Mării Negre și nu începem de la zero;
– Planul de Acțiune Pan European pentru Sturioni (PANEUAP) este cadrul pentru structurarea conservării sturionului la nivel național, regional și european, iar punerea în aplicare a acestuia ar trebui monitorizată și revizuită periodic;
– cu toate interdicțiile de pescuit existente, toate populațiile de sturioni din Dunăre continuă să scadă și astfel punerea în aplicare a acțiunilor PANEUAP este o urgență maximă;
– conservarea sturionilor este o provocare continuă, pe termen lung;
– mai mulți factori de decizie trebuie implicați, iar coordonările atât între țările riverane Dunării și Mării Negre cât și cele naționale pe toate sectoarele, sunt esențiale pentru succes;
– fiecare țară din Europa și membră a Convenției de la Berna ar trebui să nominalizeze o comisie de referință pentru conservarea sturionilor;
Mai mult decât atât,
SUBLINIAZĂ nevoia de a avea o monitorizare solidă și îmbunătățită a populațiilor de sturioni, așa cum este prezentat în PANEUAP. Aceasta este o condiție necesară pentru a implementa măsuri specifice în vederea salvării populațiilor de sturioni existenți;
ÎNDEAMNĂ toate autoritățile competente să recunoască importanța monitorizării solide și să furnizeze resurse suficiente pentru ca aceste activități să se poată desfășura pe termen lung;
APRECIAZĂ începerea coordonări monitorizării sturionilor și a schimbului de date la nivel multinațional; și
ÎNDEAMNĂ autoritățile competente să îmbunătățească considerabil monitorizarea sturionilor pentru asigurarea unor evaluări transfrontaliere mai precise, inclusiv crearea unui grup de lucru comun de monitorizare, care să implice toate părțile interesate;
ATESTĂ faptul că populațiile de sturioni au nevoie de protecție pentru a evita pierderile suplimentare datorate pescuitului ilegal, neraportat și nereglementat (IUU), cum ar fi braconajul și capturile accidentale, pentru a preveni extincția acestora și pentru o conservare mai eficientă ;
ACCENTUEAZĂ necesitatea prohibiției și conservarea sturionilor pe termen lung datorită atingerii maturității sexuale la vârste înaintate și implicit al ciclului de viață lung;
ATESTĂ faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare de reducere a capturilor accidentale de sturioni, din zonele de hrănire din Marea Neagră, unde aceștia își petrec o mare parte din viață;
SUBLINIAZĂ necesitatea îmbunătățirii capacităților instituționale ale autorităților competente pentru gestionarea eficientă a populațiilor de sturioni și aplicarea măsurilor care se impun pentru protecția acestora;
SUBLINIAZĂ necesitatea unui mecanism de coordonare instituțional pentru un management eficient al pescăriilor din apele interioare;
ÎNCURAJEAZĂ autoritățile să găsească soluții sustenabile pentru comunitățile de pescari;
SUBLINIAZĂ necesitatea creșterii gradului de conștientizare a consumatorilor în vederea reducerii cererii de caviar și carne ilegală, provenite de la sturioni sălbatici;
ACCENTUEAZĂ importanța comunicării pentru a crește conștientizarea în comunitățile de pescari și de asemenea implicarea activă a acestora în aplicarea măsurilor de conservare;
REAMINTEȘTE că protecția și restaurarea (acolo unde este necesar) principalelor habitate de hrănire și reproducere sunt condiții indispensabile pentru supraviețuirea populațiilor care încă trăiesc în sălbăticie și pentru ca măsurile de conservare (precum populările) să fie eficiente ;
REAMINTEȘTE, de asemenea, că protecția și restaurarea coridoarelor de migrație sunt esențiale pentru conservarea reușită a sturionilor ;
ÎNDEAMNĂ autoritățile competente să:
• UTILIZEZE toate instrumentele relevante și să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că habitatele și coridoarele de migrație existente nu vor mai suferi deteriorări, iar acolo unde se impune vor fi luate măsurile necesare pentru restaurarea acestora; și
• INTENSIFICE eforturile pentru a realiza coridoare de migrațiune peste barajul de la Porțile de Fier
• APLICE măsuri de precauție atunci când proiectările de infrastructură includ arealul sturionilor
ÎNDEAMNĂ statele riverane să consolideze zonele marine și fluviale protejate și a infrastructurii verzi pentru eficientizarea managementului habitatului sturionilor;
DECLARĂ în concordanță cu actualul status al populațiilor de sturioni din Dunăre și Marea Neagră, măsurile ex-situ sunt esențiale pentru populațiile de sturioni și reprezintă ultima șansă pentru conservarea speciilor de sturioni nativi și pentru restabilirea programelor de populare în Dunăre. În mod ideal se vor construi trei facilități ex-situ în Bazinul Dunării, pentru a evita pierderea speciilor datorită erorilor tehnice sau umane ;
SOLICITĂ un angajament clar și semnificativ al autorităților naționale și regionale pentru conservarea ex-situ a populațiilor sturionului;
RECOMANDĂ țărilor riverane să se pună de acord cu privire la locație, împărțirea costurilor, obiective, reguli și să aibă strategii comune pentru facilitățile ex-situ;
SUBLINIAZĂ necesitatea urgentă pentru susținerea conservării ex-situ atât prin instrumente financiare naționale cât și internaționale care să asigure o finanțare de bază, preferabil, pe termen lung ;
SUBLINIAZĂ necesitatea măsurilor de conservare ex-situ, să fie realizate în strânsă colaborare și prin partajarea costurilor între țările, care împart aceleași stocuri ;
SUBLINIAZĂ necesitatea de aplicare a principiilor care să asigure supraviețuirea și diversitatea genetică a sturionilor, ca obiectiv principal în unitățile de conservare ex-situ;
RECOMANDĂ faptul că facilitățile ex-situ să fie necomerciale pentru a evita dependența financiară, dar în același timp să utilizeze cât mai bine cunoștințele specifice și resursele sectorului privat;
RECOMANDĂ verificarea originilor stocurilor de sturioni din fermele comerciale în vederea stabiliri sustenabilității pentru facilitățile ex-situ ;
SUBLINIAZĂ faptul că finanțarea necesară îndeplinirii obiectivelor și existența unor structuri competente sunt o condiție necesară pentru implementarea cu succes a PANEUAP ;
ACCENTUEAZĂ faptul că monitorizarea continuă a implementării PANEUAP este vitală pentru eficientizarea măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor ;
ACCENTUEAZĂ necesitatea promovării acțiunilor de conservare a sturionilor către toate instituțiile și entitățile guvernamentale pentru eficientizarea acțiunilor de conservare ;
ÎNDEAMNĂ toate statele riverane Dunării de Jos și ale Mării Negre și autorităților cu competențe în domeniul pescăriei să coopereze pentru o mai bună coordonare a măsurilor de monitorizare, protecție și refacere a populațiilor de sturioni din Dunărea de Jos și Marea Neagră;
ÎNDEAMNĂ toate statele din raza de acțiune să consolideze sistemul de arii protejate marine și fluviale și infrastructura verde pentru o gestionare eficientă a habitatelor de sturioni;
RECOMANDĂ introducerea conservării sturionilor în strategiile macro-regionale relevante și în Black Sea Maritime Agenda;
în plus, CONSIDERĂ faptul că participarea la toate nivelurile relevante ale guvernului poate facilita accesul la instrumente de finanțare internaționale în funcție de necesitate ;
SOLICITĂ tuturor autorităților competente din statele membre ale UE să se asigure că nevoile financiare pentru punerea în aplicare a PANEUAP sunt incluse Planul Național de acțiuni prioritare aflate sub Directiva Habitate și a programelor naționale pentru finanțare Europeană ;
SOLICITĂ Comisiei Europene și autorităților competente din țările candidate la aderarea în UE și care fac parte din Parteneriatul Estic să ia considerare măsurile de conservare a sturionilor în acordurile de finanțare;
Adoptată la Galați în 29 octombrie 2019.

^{Traducere după ”Galati Declaration” on Sturgeon Conservation in the Danube Basin and Black Sea Basin}

The post Declarația de la Galați privind conservarea sturionilor din bazinul Dunării și al Mării Negre appeared first on Aquatic Biodiversity Center.

Conform modelului descris în lucrarea științifică ”Effects of Climate Change on the Hydrological Cycle in Central and Eastern Europe”, în  Europa Centrală și de Est, se estimează că temperatura medie va crește cu 1 până la 3 ° C în următoarele decenii și cu până la 5^o C până la sfârșitul secolului. Unul dintre modelele generale face referire la faptul că această creștere a temperaturilor o să ducă la o intensificare a circuitului apei iar capacitatea de reținere a umidității aerului va crește cu aproximativ 7%, la o creștere a temperaturii aerului cu 1 ° C. Drept urmare, încălzirea climatică va duce la o creștere „evaporării potențiale” și  în general la modificări ale modelelor de precipitații (Figura 1)

Anul 2020 va fi dificil din multe puncte de vedere iar un aspect important îl reprezintă nivelul precipitațiilor care a atins un record negativ în ultimele 6 luni și mai ales în luna Aprilie. Această lună a fost declarată, de către ANM, cea mai secetoasă lună din istoria măsurătorilor meteorologice, cu o cantitate medie de numai 11,1 l/m² . Conform datelor agenției precipitațiile căzute în intervalul 1 septembrie 2019 – 29 aprilie 2020 însumează 246,7 l/m², fiind al treilea interval cel mai secetos din istoria măsurătorilor meteorologice, după anii 1973-1974, cu numai 210.4 l/m², și 1982-1983, cu 226,3 l/m² (Cruceru, 2020)

Cel mai facil indicator al unui an secetos, așa cum este prezentat și în Fig. 1, este reprezentat de apele de suprafață, ca rezultat direct al cantităților de precipitații într-o perioadă de timp. Cu un bazin hidrografic de 801463 km² (Fig. 2), reprezentând cca. 10% din suprafața Europei și casa a aprox. 83 de oameni (ICPDR, 2009), Dunărea reprezintă indicatorulprincipal al tendințelor hidrologice regionale. (Figura 2)

Cu o lungime de 2860 km de la izvoarele, Munții Pădurea Neagră Germania, până la vărsarea în Marea Neagră, cu un debit mediu multianual de aproximativ 6500 m³ /s (Stănculescu, 1967) și o temperatură medie multianuală  care variază între 8⁰C în sectorul superior până la 12 ⁰C în sectorul inferior, Dunărea este al doilea fluviu ca mărime din Europa, după Volga.  Fluviul formează granița de sud a României pe o distanță de 842 km iar pe o distanță de 236 km curge numai pe teritoriul României. Cursul Inferior sau Dunărea de Jos, se întinde de la Baziaș (km 1072) până la Ceatal Izmail (km 79.6), cea ce reprezintă 38% din lungimea totală a fluviului (Figură 3).

Delta Dunării se întinde de la Ceatal Izmail (km 79.6) până la Marea Neagră, pe o lungime de 70-80 km în funcție de braț. Bazinul hidrografic este format din râuri mici, cum ar fi Ialpug, Catlapug, Vhitai. Telița, Taița și Slava, care izvorăsc din partea de sud a podișului Bugeacului sau din partea de est a Podișului Dobrogei. Suprafața Deltei Dunării variază în funcție de autor, ICPDR consemnează 6700 km², Bondar 5800 km² iar Stănculescu 5640 km², cert este că este a doua deltă din Europa, după cea a fluviului Volga. Dunărea se varsă în Marea Neagră prin trei brațe, Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe, primul preluând aproximativ 62.4% din volumul total al Dunării, volumul rămas împărțindu-se aproape egal între celelalte două brațe. (Stănculescu, 1967; ICPDR, 2009; Bondar & Iordache, 2016).

Temperatura apei este destul de variabilă, în lunile de iarnă, Decembrie, Ianuarie se înregistrează temperaturi minimede aproximativ 0⁰C iar maxima se înregistrează în lunile Iulie-August, când valorile medii lunare depășesc 20⁰C. Valorile medii multianuale ale temperaturii apei variază între 8⁰C, în sectorul Superior și 12⁰C în sectorul Inferior al Dunării (Bondar & Iordache, 2016). Debitul fluviului are fluctuații mari între luni cât și între ani, media valorilor multianuale pe o perioadă de 70 de ani (1941-2010), înregistrate la stația hidrometrică Tulcea, a avut o valoare minimă de 2366 m³/s, maximă 8400 m³/s și medie de 5021 m³/s. Debitul mediu multianual la stația hidrometrică de măsurare de la Ceatal Izmail (zona în care Dunărea are volum maxim), pe o perioadă de 172 de ani, a fost de 6346 m³. Lunile cu un debit maxim sunt Aprilie și Mai iar Septembrie și Octombrie sunt considerate lunile cu debitul cel mai mic din an ( Figură 4). (Stănculescu, 1967; Stănculescu, 1963; Bondar & Iordache, 2016).

În acest context, am analizat nivelul și implicit debitul multianual al Dunării, pentru luna Aprilie,  cu scopul de a face o analiză comparativă asupra indicatorilor hidrologici din anul 2020. Pentru a putea evidenția aceste aspecte, am identificat 5 stații de măsurare relevante pentru această analiză: Baziaș (km 1072), Orșova( km 954), Gruia ( km 851), Galați (km 150)  respectiv  Tulcea ( km 71) Figură 5

În data de 13 Mai 2020 la stația hidrometrică Galați, Dunăre la km 150, – înregistrat un nivel de numai 125 cm (AFDJ, 2020), o valoare caracteristică lunilor de vară. Comparând valorile din aceiași zi din ultimii 6 ani, se poate observa că nivelul a oscilat între 345 și 398 cm și a avut o medie de 373 cm. E cât se poate de evident faptul că în acest an, nivelul Dunării este de aproape trei ori mai mic, decât într-un an cu valori hidrologice normale (Figură 6).

În contextul în care această perioadă se caracteriza prin debite mari ale Dunării, anul acesta ”suferința Dunării” este vizibilă fără să fi specialist. La confluența Siretului cu Dunărea, a reapărut o insulă care este vizibilă numai la un nivel mic al Dunării, cu preponderență în lunile de vară dar anul acesta e pentru prima dată când se poate observa și în această perioadă (Figură 7).

Dacă extindem analiza pe o perioadă mai mare de timp, se poate observa faptul că condițiile hidrologice de anul acesta sunt, pe bună dreptate, caracterizate ca fiind minime istorice. La stația hidrometrică de la Tulcea Dunăre -km 71, în ultimii 20 de ani, nu s-au înregistrat valori atât de scăzute în luna Aprilie . Media multianuală a nivelului Dunării (2000-2020) în luna Aprilie, la Tulcea,  a fost de 282 de cm. Comparând cu nivelul mediu din luna Aprilie de anul acesta, de numai 101 cm și un de 70 cm, se poate spune că în Aprilie 2020 s-au înregistrat minime istorice (Figură 8)

Corelând și analizând debitele multianuale, aferente lunii Aprilie la Tulcea, se poate concluziona faptul că aportul de apă dulce în Marea Neagră, numai pe Brațul Sulina și Sf. Gheorghe,  a fost mai mic cu aprox. 8 milioane m³ în fiecare oră, comparativ cu anii trecuți. Dacă în perioada 2000-2020, în luna Aprilie, debitul mediu a fost de  4472 m³/s în Aprilie în acest an, debitul mediu a fost de numai 2110 m³/s (Figură 9).

În luna Aprilie, din 1940 până în prezent, numai în două perioade Dunărea a avut un debit mai mic, în anul 1974 respectiv în 1990 (Bondar & Iordache, 2016).

Analizând datele provenite de la stațiile hidrometrice din amonte și aval de Porțile de Fier I și II, cele mai mari construcții hidrotehnice de pe cursul Dunării, se poate observa că trendul nivelului din luna Aprilie este în concordanță cu datele de la Tulcea. La intrarea Dunării  pe teritoriul României,  la stația hidrometrică Baziaș (km 1072), variațiile multianuale (2015-2020) ale nivelului nu sunt atât de pronunțate, în comparație cu stațiile de măsurare din aval (Gruia și Tulcea) dar Aprilie 2020 este anul cu cea mai mic nivel din ultimii ani. Variațiile mici dintre ani, se pot explica și prin faptul că măsurătorile efectuate la această stație hidrometrică sunt influențate de acumularea format în amonte de PF1. În aval de PF2, la stațiile Gruia km 851 și Tulcea km 71, variațiile multianuale ale nivelurilor medii, pentru luna Aprilie, sunt mult mai pronunțate iar o explicație o poate reprezenta influența antropică asupra debitului datorită deversărilor controlate de la PF1 și PF2. Această influență se poate observa la stația hidrometrică de la Orșova km 954, amplasată în lacul de acumulare la 2 km amonte de barajul PF1. Trendul negativ al nivelului Dunării, anul acesta, este cert dar interesant este faptul că la Orșova media nivelului Dunării în luna Aprilie de anul acesta este mai mare, comparativ cu anii trecuți.  Acest fapt se poate explica printr-o intervenție antropică, probabil pe temeiuri economice, de a menține un anumit nivel în lacurile de acumulare PFI și II (Figură 10).

Precipitațiile și implicit debitele apelor de suprafață, în prima parte a anului 2020, au atins un minime istoric iar această situație dramatică afectează ecosistemele și biodiversitatea, atât cea acvatică cât și terestră.

Fauna acvatică din Dunăre va fi una dintre cele mai afectate categorii iar Acipenseridele migratoare din Dunăre vor fi printre primele specii influențate de această situație, în contextul în care lunile Aprilie- MAi reprezintă principala perioadă de migrație și reproducere (Antipa, 1909; Leonte, 1956; Bănărescu, 1964). Zonele optime de reproducere ale sturionilor, anul acesta, din cauza acestui nivel minim al Dunării, nu mai întrunesc parametrii optimi care să faciliteze reproducerea, eclozarea și pre-dezvoltarea puilor de sturioni iar unele din aceste zone sunt pe uscat la acest nivel al Dunării (Kynard, et al., 2002). Rolul debitului Dunării în ciclul de viață al sturionilor este vital, acesta fiind unul din parametrii fizico-chimici care facilitează migrația și reproducerea. Analizând datele provenite din monitorizarea puilor de sturioni, prin pescuit științific, am putut concluziona faptul că în anii în care, în luna Aprilie, Dunărea a avut un debit normal au coincis cu o abundență crescută puilor sălbatici de sturioni în Dunăre, în concluzie un an prielnic pentru reproducerea sturionilor. Luând studiu de caz anul 2018, în care condițiile hidrologice au fost normale (Figură 10), și abundența puilor sălbatici de sturioni a fost crescută. Datele științifice, obținute în cadrul campaniei de monitorizare a puilor de sturioni sălbatici (YOY -Young of the Year) în zona Galați, demonstrează faptul că 2018 a fost un an forte bun pentru reproducerea sturionilor. Primul exemplar a fost un pui de morun (H huso), cu greutatea de 5 grame, vârstă de 1-2 luni, capturat în data de 25.05.2018 (Figură 11). În anul 2019 am aplicat aceiași metodologie (unelte de pescuit, zonă, perioadă) dar rezultatul nu a fost cel scontat, până la sfârșitul luni Iunie nu am capturat nici un pui sălbatic iar unul dintre elementele diferite, față de anul 2018 a fost debitul Dunării, din luna Aprilie și Mai.  

Păstrarea trendului hidrologic negativ va afecta și reproducerea celorlalte specii, în principal al Ciprinidelor. Specificitatea acestora este faptul că se reproduc în zone cu apă mică, cu vegetație abundentă și ferite de curent puternic, în concluzie cele mai optime zone, dacă ne referim la Dunăre, sunt zonele inundabile. În perioada comunistă s-au îndiguit și desecat peste 90% din aceste terenuri inundabile, cu o valoare inestimabilă pentru fauna sălbatică și au fost transformate în terenuri agricole, în mare parte care au devenit neproductive (Figură 12). Puținele zone inundabile rămase în lunca Dunării, care se regenerau în perioada de primăvară cu ajutorul apelor Dunării, anul acesta vor rămâne pe uscat . Toate speciile de pești din Dunăre, care găsesc în aceste zone condiții optime de reproducere, vor fi afectate iar în viitorii ani se va sesiza reproducerea deficitară de anul acesta.

Fie că vorbim de o schimbare climatică, de debite scăzute ale apelor de suprafață, de precipitații deficitare sau de factori antropici care influențează curgerea naturală a Dunării, impactul asupra biodiversității va fi major și probabil o mare parte din specii vor fi afectate direct sau indirect prin legătură trofică iar în vârful lanțului trofic este omul.

Natura înseamnă viață iar viața fără apă nu există, acest element atât de vital pentru supraviețuirea speciilor. În momentele când această resursă devine deficitară, începem să realizăm importanța și rolul indispensabil a moleculei cu doi atomi de hidrogen și unul de oxigen. Dacă nivelul redus de precipitații și implicit  debitul scăzut al Dunării de anul acesta, nu ne afectează direct, nefiind pentru om o condiție de viață sau reproducere ca de exemplu în în cazul peștilor, animalelor sau plantelor sălbatice, indirect o să resimțim acest impact puternic. De la hrană la producția de energie, alimentarea cu apă, irigații și transport fluvial vor fi afectate și o să realizăm că apa înseamnă viață inclusiv pentru om. Trebuie să ne îngrijim de toate aceste resurse, pentru că nu sunt inepuizabile iar ele reprezintă viitorul generațiile următoare.

Tudor Ionescu, Apa înseamnă viață, www.sturgeons.eu, 2020

”Generation” – Centuries of Danube Sturgeon F.D. Chrihană

Referințe

The post Apa înseamnă VIAȚĂ appeared first on Aquatic Biodiversity Center.